-Nu ai de ales, scumpa mea Amelie. Vorbi barbatul cu un zâmbet miselesc pe față. -Va rog, duce Edward, nu vreau asta. Implora fata cu lacrimi in ochi. -Oh, dragoste, trebuie sa te obișnuiești cu ideea, in mai putin de o lună vei fi pe numele meu și nu cred ca vrei sa nu ne înțelegem bine. Nu-i asa, scumpo? Intreba acesta cu rânjetul specific al sau pe fata care nu anunță nimic bun. -Va rog... Incerca ea insa barbatul o opri punandu-i un deget deasupra buzelor. -Vei fi o sotie iubitoare si imi vei da ce imi doresc, nu-i asa, lady Amelie? Intreba el strangandu-i dur talia. -Asa este, duce Edward. Cum doriți. Se resemna ea, iar barbatul zambi si ii dadu drumul lasand-o singura in camera, cazu pe jos si incepu sa planga si nu putea sa creada ca tatăl ei putuse sa faca asta. Amelie nu avusese privilegiul de a crește impreuna in sânul unei familii, fusese crescută de doica ei si asta doar pentru ca tatăl ei refuzase sa isi asume responsabilitatea ca ea e fiica lui. Pentru a o pedepsi pe mama ei tatăl sau o izolase intr-una din casele lui de la țară cu doica ei Elizabeth care o ajutase pana cand nascuse, iar apoi plecând de lângă mama sa doica Elizabeth o crescuse si o iubise ca o mama, o educase si o ajutase sa devina o lady. Ducele Edward se indragostise de Amelie cand o vazuse intr-o poza, pe care mama ei o adusese cu greu in casa, avand dupa mult timp permisiunea ca mica poza sa stea pe un perete din casa, desi ea nu o văzuse niciodată, atunci cand era in vizita la tatal ei, dorind sa incheie un contract cu el. L-a convins pe tatal ei ca el ar trebui sa fie soțul fetei lui ascunse si acesta fu de-acord, dat fiind si situatia buna a lui Edward si faptul ca nimănui nu ia-r fi plăcut sa se căsătorească cu un copil din flori. Desi Amelie nu era de acord cu acest mariaj, ea va fi obligata sa il onoreze pentru onoarea ei si asa tulburata de trecutul mamei sale.
5 parts