Oraşele automate

Cred că, la un moment dat, toţi zeii pornesc a iubi ce-i pământesc. O fi doar din uimirea ce se naşte comparând delicateţea vieţii celor deja născuţi, plecaţi în drum spre moarte, cu anii ce-au să treacă pân' ce un zeu ar simţi că s-a schimbat ceva. Aşa şi Zeul meu iubise un boboc de floare, ş-aşteptând să înflorească, număra cu fiecare arcuire de petală timpul. Dar floarea a îngheţat pentru vecie, iar Zeul şi-a-nlocuit inima cu un ceas. Şi, când nu se gândeşte la floarea ce n-a mai înflorit, numără bătăi.