„Bolnavă de amintiri"

„Ai simțit vreodată că nu-ți poți trăi prezentul din cauza trecutului? Căci sentimentul acesta, pe mine, sincer, mă omoară încet, luând picături de viață din mine, treptat. Simt că înnebunesc când vreau să iubesc pe cineva și nu am pe cine, căci toți sunt blocați în trecut și în amintirile acestuia."
Cert pentru Venus, cea care-și purta răceala sufletului în ochi, era faptul că ea în sine era o amintire, blocată în propriul trecut. Eșecul era real. Eșecul de-a-și arde trecutul, pe care-l trăia sub semnul vinovăției. Cum putea să-i ardă pieptul când tot ce ascunde în el era răceală? Ce om ar putea să-i facă față fără să se ardă, iar apoi să înghețe cu cicatricile arsurii pe piele?
Oare apariția băiatului care poartă primăvara-n priviri va topi gheața din ochii lui Venus sau va fi ars de focul mistuitor din pieptul ei? Va îngheța și el ca o amintire și cenușa lui îi va șopti fetei că cel purta viață-n ochi a iubit-o dincolo de eșecul necontestabil al vieții ei?

‼️Materialul scris are nevoie de modificări și prelucrare.‼️