Cazut in Infern

Mă îndrept spre balcon şi îmi aprind o ţigară. Simt fumul cum mă învăluie ca într-o mantie şi oftez. Ştiu că acea fiinţă sau ce este ea, e încă acolo. O aştept, îmi aştept moartea ca cel mai mare cadou primit vreodată.

Şi se intămplă. Simt o zgârietură puternică pe spate, îmi simt sufletul sfâşiat şi o ultimă şoaptă înainte ca totul să se facă negru în jurul meu.

-Soarta ta este alta, nu asta . Viitorul te aşteaptă, Kain!