Au trecut mai bine de douăzeci de ani, iar eu nu pot uita nici astăzi ce am făcut, dar cel mai important ce am pierdut. Dragostea e oarba. Te face sa nu vezi când greșești, când trebuie sa treci peste. Iar timpul este aliatul ei. Te face sa trăiești aceeași amintite, aceeași pierdere și ani de zile. Se zice ca timpul vindeca rănile. Timpul doar trece iar noi uitam.
Eram în birou cu ochii în geamul ce avea o priveliște la tot orașul, o așteptăm să vină, ca acum douăzeci de ani. În fiecare zi o așteptăm, iar ea, în fiecare zi, nu venea. Regret și atunci acea alegere făcută, regret ca nu am făcut nimic.
Ea o fata care pune suflet în tot .Mereu ascunsa în spatele numelui și trecutului răvășit
El apare în viata ei precum o enigma ,iar ea decide sa afle tot adevărul ascuns și nedeslușit de nimeni
Oare va ajunge sa dezvăluie ce și a propus ?