Lotus

|Proză Scurtă|

Primul volum al seriei „Eternitate dezgolită"

Lumea, un abis întunecat plin de resentimente, ură, morți sfășietoare, lacrimi după lacrimi, toate pierdute în negru, înecate în decepție.

Speranța, ultima floare, o scară care să te ridice din pierzania amăgitoare a lumii. Dar când această scară se dizolvă în mâinile noastre murdare de atâtea lucruri necurate, toată lumea se îneacă, în otrava neagră care stinge astre, care rupe flori aurite din pământul lor de-a pururi verde.

Și astfel, pierind din nou și din nou, privind cum și alte trupuri neînsemnate se îneacă în întuneric, ard fără lumină și pier lipsiți de durere, mă înec în propria-mi baltă de otravă privindu-mi floarea sfâșiată.

Astfel eu acum mă înec.