Măcar privim același cer

|Ficțiune adolescenți|

Disponibilă pe Google Play Books

❝ Pentru că doar atât ne-a mai rămas: să privim același cer. ❞

Kalisha și Ezra păreau să aibă un viitor strălucit împreună. Amândoi sperau și aspirau la asta de mai bine de doi ani, însă totul s-a năruit în noaptea în care Kalisha a aflat că Ezra a mințit-o în tot acel timp.

Îndurerată, Kalisha a încercat să dea uitării absolut tot ce au trăit împreună. Locuind în Laguna Beach, un micuț oraș din California, aveau obiceiul să meargă în fiecare zi pe plajă și să se plimbe, admirând apusul ori răsăritul, dar după ce s-au despărțit, Kalisha nu a mai pășit deloc pe plaja care-i trezea mult prea multe amintiri dureroase.

În schimb, Ezra a început să se plimbe desculț pe nisipul fin tot mai des, fără să-i pese că există posibilitatea să se întâlnească cu ea.

O simplă întâlnire. O simplă privire. Un moment de slăbiciune în care Kalisha a ieșit să se plimbe pe plajă după mult prea mult timp, fără să se gândească că s-ar putea să îl întâlnească din întâmplare, fix în acel moment.

De atât a fost suficient ca viețile lor să se complice din nou cu prezența celuilalt. De atât a fost suficient ca fantomele trecutului să le invadeze prezentul din nou.

Pentru că până atunci le rămăseseră amândurora un singur lucru de făcut în comun: să privească același cer.