MEREU ÎMPREUNĂ

"Parchez mașina în fața casei și îi fac semn lui Tomi să coboare.
-Fir-ar, am călcat într-o băltoacă cât mine de mare., strigă el nervos și începe să toarne înjurături pe care, credeți-mă, nu vreți să le auziți.
-Hai, că nu arăți atât de rău., râd eu.
-E numai vina ta, trebuia să te uiți și tu unde parchezi afurisita asta de mașină.
Râd în continuare pentru că nu mă pot abține. Tomi este un băiat bun, amuzant, dar e slobod de gură. Dacă am fi la vreo emisiune, acum ar trebui să bage bipuri din zece în zece secunde. Nici eu nu sunt mai departe de el dar mă mai controlez...uneori. Zâmbesc și după ce îmi iau geanta, unde am de gând să îndes banii de la Ric, trântesc portiera și deschid poarta curții. Ric știe că vom veni și ne-a anunțat că putem intra ca la noi acasă.
-Auzi, eu nu intru. Rămân la o țigară, du-te numai tu., îmi spune amicul meu în timp ce-și dezlipește centura improvizată de pe mijloc.
-Bine, mereu să fac eu toată treaba, hm?"