Vanatorii de comori-Secretul rubinului lui Vikaktatun

Vanatorii de comori-Secretul rubinului lui Vikaktatun

  • WpView
    Leituras 1,493
  • WpVote
    Votos 63
  • WpPart
    Capítulos 13
WpMetadataReadEm andamento
WpMetadataNoticeÚltima atualização sáb, ago 8, 2015
WpInfo
Ficção
Ação e Suspense
Cine nu ar vrea sa fie in locul seducatoarei domnisoare Scarlett Horse ? Simpatica roscata este in cautarea comorii vietii ei. Oare va reusi sa o obtina ? ♥Daca v-a placut puteti trece cu un vot si poate un follow cat e inca gratis♥ ~Aceasta carte este dedicata in intregime prietenei si colegei mele de banca . Mersi Silvie , iti voi ramane datoare ! ♥ ~Plus, creatoarei copertii si micutei mele oaze de fericire , Bumblebee. Te pup ! :* ♥ ® All rights reserved to @Ani_Anitza
Todos os Direitos Reservados
Junte-se a maior comunidade de histórias do mundoTenha recomendações personalizadas, guarde as suas histórias favoritas na sua biblioteca e comente e vote para expandir a sua comunidade.
Illustration

Talvez você também goste

  • Ochii de gheață din adâncul zăpezii
  • VULTURII MĂRILOR. Cronicile Taberei Kazdin volumul 3
  • You are mine//J.JK//
  • ~Prințesa si Mafiotul ~
  • El Silencio de Madrid
  • LUPII DE NOAPTE. Cronicile Taberei Kazdin, vol. 1
  • Elin
  • Thalas: Căpitanul nimănui
  • Din Prostie In Poveste - Cum Sa Strici Tot Si Sa Pari Ok
  • A House of Second Chances

"Un foșnet de zăpadă călcată m-a făcut să-mi țin respirația. Am privit înspre marginea pădurii și l-am zărit. Era fința. Nu se ascundea de data asta, nu încerca să se piardă în umbre. Stătea drept, cu mantia albă fluturându-i în jur, ca și cum chiar vântul s-ar fi înclinat în fața lui. Ochii lui... îmi străpungeau sufletul. Am făcut un pas, apoi altul, coborând scările cabanei. Știam că ar trebui să trezesc pe cineva, să nu fiu singur, dar ceva mă împingea înainte. Parcă mă chema. Parcă legătura dintre noi exista cu mult înainte ca eu să pășesc în pădurea asta. -Cine... cine ești? am întrebat, vocea mea tremurând ca o frunză prinsă între furtuni. El nu a răspuns. Doar a ridicat o mână, iar în palmă s-a strâns fulg după fulg, până când zăpada a devenit o sferă străvezie, luminoasă, ca un ciob de cer înghețat. Mi-a arătat-o, și pentru un moment am avut impresia că văd ceva în ea - umbre de chipuri, ziduri de gheață, un secret ce pulsa în adâncul pădurii."

Mais detalhes
WpActionLinkDiretrizes de Conteúdo