Cartea aceasta nu e cu nimic mai mult decât o absurditate fără logică, exact ca mine.
Introvertită, un haos ambulant, gânduri fără noimă, întrebări inutile, retorice, o lume fără logică, nebunie, asta este mintea mea. Iar cartea aceasta este o exteriorizare a sa.
Un fel de jurnal de bord al minți mele, o enigmă pentru societate, ce o ia pe căi inlogice. Un fel de eu cu dureri de cap.
Trăiri de moment, gânduri trecătoare, o deschidere prin care încerc ... nici nu știu ce încerc.
Poate doar o altă aberație de a mea, nu îl pot numi jurnal pentru că mă îndoiesc că e, poate mai mult un fel de confesiune demnă de o ironie asupra vieți, morți, oamenilor și a proporției gandiri.