
într-o lume golașă, în definitiv creația minții noastre e o minciună lașă care scade cu proviniența... azi o să crezi așa de mult într-o imaginație mâine o să te lași prada memoriei de ieri, un artificiu... o senzație actuală pe care o simt proaspătă ca iarba plină de rouă într-o zi de vară pustie a copilăriei un miros de săpun ieftin și un ciment încins cu iz de udătură parcă atins de poalele unei doamne pusă pe șotii, o mână ce îți trece prin păr un cimitir de povești substanțiale cu glasuri dulci cu mingi de foc care roiesc în jurul tău #JurnalAll Rights Reserved
1 part