O noapte ploioasa,o autostrada, doua suflete zdrobite. A fost nevoie doar de un contact vizual si parca s-au contopit, devenind aceeasi minte, citindu-se cu ochii liberi, iar zambetul aruncat de el i-a facut inima sa tresara,sau poate era de la vremea extrem de rece. Privirea lui era țintită spre autostrada ușor umedă ce a fost brăzdată de către lacrimile norilor ce s-au scurs. Pe când ea stătea cu capul sprijinit de geam contemplându-și gândurile cu lacrimile cerești ce curgeau fără oprire. Muzica se auzea în surdină, iar inimile celor doi dansau în ritmul basului ce exprima iubirea ascunsa unul față de altul.