Azriel Kensington nu e un înger, orice ar spune numele său. Și chiar daca ar fi, e genul căruia te rogi atunci când deja ți-ai vândut sufletului lui Lucifer.
Cândva obișnuiam să spun că Azriel a fost salvarea mea, dar nu mi-a fost altceva decât călău. În preajma sa toate principiile cădeau, iar eu deveneam o muritoare pierdută. Povestea noastră nu are un început, deoarece nu ne-am iubit, cel puțin niciodată în același timp. Azriel m-a ajutat să descopăr o altfel de Adelise, o variantă mai bună și, totodată, întunecată a mea.
Iubirea mea pentru el a fost arzătoare, nebunească, genul care te frige, iar pentru un timp cred că a simțit la fel. Azriel a fost bărbatul pe care l-am iubit cu inima unei puștoaice și l-am dorit cu trupul unei femei, cel în ochii căruia mă pierdeam de fiecare dată și pe care îl adoram din toată inima. Când a plecat mi-a luat inima cu el și a aruncat-o pe gresia rece, lăsând-o să se spargă în mii de bucățele, iar când a revenit mă reîncarnasem.
L-am iubit pentru că datorită lui am învățat că nu am nevoie să fiu muza cuiva pentru a fi apreciată. Iar el m-a iubit pentru că am îmbrățișat răul din el odată cu binele.
Aceasta este povestea morții mele, povestea unei femei ce a trebuit să renunțe la ea, ca să îl poată iubi pe el. Ea a ars, ca el să poată fuma în liniște. Pentru că, dragul meu, tu ești un fumător și eu am fost ultima țigară pe care ai fumat-o înainte de a arunca pachetul.
" I am the angel of death, whatever you do don't fall in love with me"
„Unele iubiri nu sunt făcute să fie trăite... dar nici să fie uitate."
Angel Smith a crescut sub protecția fratelui ei mai mare, dar și sub umbra unui bărbat pe care nu avea voie să-l iubească: Demian Miller.
Prietenul fratelui ei.
Bărbatul care i-a zdruncinat liniștea și i-a furat inima dintr-o singură privire, pe când era prea tânără ca să înțeleagă ce înseamnă dorința, dar suficient de mare ca să o simtă.
Bărbatul care a ales să plece.
Să dispară fără explicații.
Să rupă promisiuni pe care nu trebuia să le facă niciodată, lăsând în urmă tăceri grele și răni care n-au mai învățat să se închidă.
Demian Miller, cunoscut în lumea curselor ilegale drept Eclipse, trăiește pe muchia subțire dintre supraviețuire și autodistrugere. Între lupte clandestine, motoare turate și nopți murdare, poartă o verighetă și o vină care nu-i dă pace. Este prizonierul unei lumi unde greșelile se plătesc cu sânge, iar trecutul nu iartă. Ascunde prea multe secrete, prea multe cicatrici și prea multe păcate pentru a mai spera la mântuire.
Cinci ani mai târziu, se întoarce.
Nu ca să fie salvat.
Ci ca să repare ce a distrus.
Să refacă legături care poate nu mai pot fi reparate.
Dar cum faci asta când fetița cu codițe, pe care ai jurat să o protejezi, devine cea mai mare ispită a ta?
Când dorința capătă chipul păcatului suprem și te privește direct în ochi?
Ea știe că îi este interzis.
El știe că o va distruge.
Între ei nu mai există începuturi curate.
Doar tăceri încărcate, priviri care ard și o atracție care refuză să moară, indiferent de consecințe.
Unele iubiri nu te salvează.
Te condamnă.