Dar..

Câteodată mă simt de parcă sunt însuși plodul lui Mihai Eminescu și mă apucă dorinta de a scrie poezii. Unica problemă este că ale mele, comparativ cu ale lui, duc lipsă de logică, devenind automat cele mai dubioase chestii citite de omenire, dar aia e, poate peste 50 de ani or să se studieze la școala de kpoperi aceste "mirobolante capodopere literare" scrise de un copil de 14 ani fără viață socială. Copertă făcută de @mate__

Acesta este volumul meu de poezii , în care un copil de 12 ani , a înțeles că pentru el totul se rezumă în poezie

„În liniștea gândurilor" este o călătorie poetică prin universul interior al sufletului, unde emoțiile se nasc și se transformă în reflecții profunde asupra vieții, iubirii, durerii, speranței, familiei etc. Acest ciclu vorbește despre zbuciumul tăcut al inimii, despre momentele când gândurile devin ecouri în tăcere, dar și despre puterea de a găsi lumină în cele mai întunecate clipe. Poeziile aduc în prim-plan fragilitatea umană și curajul de a continua, invitând cititorul să-și asculte propria liniște și să se regăsească în rostirea sinceră a trăirilor.

De acolo de unde se naște cea mai pură și sinceră formă de iubire...

😜😜

Să asculți de oameni pentru un minut Te vei transforma în pură jucărie Tre' s-asculți de tine şi nimic mai mult Şi să construieşti fără ca ei să ştie.

Un drum prin inimă și minte. Un monolog al inimii și al sufletului, o confesiune despre iubire, viață, căutări și pierderi. Despre curaj și vulnerabilitate, despre liniște și furtuni, despre cum rămâi întreg atunci când viața îți cere bucăți din tine. Dincolo de reflecții, această carte este o colecție de povești desprinse din viața de zi cu zi. Un amestec de întâmplări, paradoxuri și trăiri în care măștile cad, iar adevărul rămâne gol-goluț. Sunt fragmente decupate din realitatea noastră comună, momente banale și sentimente colective care ne unesc sau ne despart, scrise pentru a pune o oglindă în fața lumii. O călătorie prin întrebări fără răspuns, prin dorințe și regrete, prin clipe care ne schimbă și oameni care ne marchează. Pentru cei care știu că nu există un singur adevăr, ci milioane de feluri în care putem iubi, cădea și renaște... acestea sunt doar câteva Fragmente din noi.

Versuri scrise în timp ce stăteam cu moartea la o țigară.

Înainte de a mă cunoaște am ales să înțeleg că sunt un om. Un om simplu, demn de a fi iubit, demn de a avea dreptul în a face ceea ce simte și ceea ce-l face fericit. În această care vor fi diferite capitole despre percepția mea asupra unor lucruri, evenimente trăite.

"Scriitorul însuși abia dacă este martor sensibil, sufletesc a ceea ce a fost bun și rău în trecut." Toate drepturile sun rezervate. DO NOT COPY!! #84 - poezie 28 martie 2018 #12- poems 18 iul. 2020