Casa bantuită

Era odată o fată pe nume Mary care venea de la scoală si mereu în drumul său trecea pe lângă o casă care părea să fie bantuită. Odată, se opri în faţa casei si incepu sa o ia fiorii. Casa nu avea geamuri, şi din casă se auzeau zgomote si ţipete.
Voia să plece, dar ceva o impiedică şi atunci intră in casă. În casă văzu numai tablouri şi o armură .Când se intoarse, văzu că armura nu mai e la locul unde era înainte. Începu să fugă pe culoar şi deodată dădu de o oglindă. Se uită în ea şi deodată în ea apăru chipul mamei sale. Mary incepu să zică:
-Mamă,chiar tu eşti?
-Bună,draga mea, da eu sunt
-Ce faci aici,credeam ca eşti moartă.
-Nu sunt ,dar o vrăjitoare m-a inchis in oglindă pentru ca să-mi ia sufletul
-Mamă, trebuie să te scot de aici
-Nu ai cum ! Trebuie să plec pentru că a văzut că lipsesc.Rămas bun , draga mea!Te iubesc!
-Nuuuuu!Te iubesc mamă!Si nu te pot lăsa aici! O să te salvez!
Nici nu termină de vorbit , ca chipul dispăru şi în locul ei era reflecţia ei.