Mari prozatori români ai perioadei interbelice

Cuprinsă între anii 1918-1944 şi considerată ca adevărata Epocă de Aur din istoria națională, în Perioada Interbelică s-a cunoscut o efervescenţă culturală, în care mari oameni de cultură s-au afirmat. Caracterizată ca fiind un ideal al libertăţii şi al dezvoltării, perioada anilor 1920-1940 a demonstrat adevăratul potenţial al literaturii noastre.

În literatura română, anii interbelici se caracterizează printr-o dezvoltare deosebită a romanului, atingând în scurt timp nivelul valoric romanului european.

Lărgindu-şi tematica, cuprinzând problematici mai complexe, mai bogate şi medii sociale diferite, până la primul roman românesc ce se poate compara cu capodoperele universale. Apărut în anul 1920, romanul „Ion", a lui Liviu Rebreanu reprezintă o adevărată operă a literaturii româneşti.
Înainte de apariţia acestuia, au apărut şi altele, precum: "Mara" de Ion Slavici, "Neamul Șoimăreștilor" de Mihail Sadoveanu, "Ciocoii vechi şi noi" a lui Nicolae Filimon şi "Romanul comăneştilor" a lui Duliu Zamfirescu...