proză scurtă Jurnal postapocaliptic: am uitat să trăim, ne-a rămas doar supraviețuirea. Și prinsă între lumi am dansat, simțind că-mi ard călcâiele de la atât de mult zbor. Și prinsă în nemurire, am cântat până ce mi-au ars corzile vocale de moarte. Nu știu să zbor, dar am învățat deja să cad. Și, Doamne, cât de rece mi-a fost căderea în împărăția ta! Cover credits: @yoonymi