Full Moon

Intunericul...Singurul meu prieten..Nu e tocmai placut...Cum sa va zic? Mai exact, viata mea= iadul pe pamant.Amintirile ma chinuiesc...Doare...Doare atat de tare...Să ma prezint.
Eu sunt Selena Michelson, sunt o adolescenta de 17 ani care a ramas fara parinti.Locuiesc cu o prietena , stau cu chirie...Peste o luna ma voi muta la bunica mea.Intr-un sat.Lumea ma considera o persoana fericita.Dar nu e tocmai asa.Nu este usor sa cresti singura.Fara mama, fara tata...este greu.Zilele trec precum păsările-n zbor.A trecut si luna.Mă duc in gară si astept trenul.Mă urc in tren, vine controlorul si imi ia biletul.Peste zece minute,apare o fata si imi zice:
Ea:-Hai repede! Vine dupa noi!
EU:-CIne?
Ea:-Hai!
AM sarit din tren cu tot cu bagaje.Am alergat pana în padure.
Eu:Cine esti?Si de ce voiai să plec din tren?Si cine ne urmarea?!
Ea:Eu sunt Debby, am fugit de acasa cu iubitul meu.Insa el a innebunit de la moartea mamei sale si zicea întruna ca eu am omorat-o.Cel care ne urmarea era el..
Eu:ăăăă..Nu am stiut..Scuze.Eu sunt Selena!
Debby:Încantata!
Eu:Și unde te vei duce?
Debby:Nu stiu...Oriunde..Tu..?
Eu:Eu la bunica mea...Daca vrei vino cu mine..
Debby:Nuuu.Ar fi prea mult.
Eu:Hai! Nu-ți fă grij!
Debby:Bine :)
Am ajuns la bunica mea.Debby era de aceași varsta cu mine.Așa ca am dat amandouă la acelaș liceu.Am devenit ca doua surori.Ne-am imprietenit cu Jack, Robin,Rose si Cleo.Dupa ce am terminat orele, cam pe la ora 19:30, am plecat spre casa.Eu si cu Debby am hotarat sa mergem prin padure ca să nu mai ocolim atat.Vorbeam si radeam.Un foșnet se auzise.I-am facut semn să tacă si sa mearga mai departe.Ceva ne urmarea.Am marit pasu.Acel ceva a sarit pe noi si ne-a zgariat.Pe mine pe brat iar pe Debby pe spate.Am fugit repede spre casa si nu i-am mai spus bunicii despre toate cele intamplate in padure deoarece stiam ca o să iși faca grij.Ne-am pansat.A doua zi se intampla ceva foarte ciudat.Viata mea se schimbase.Eram tot eu dar ceva mai bun.