Oliver, un simplu adolescent de 17 ani, duce o viață de șef al unei organizații de criminali. În același timp, este un simplu elev și jucător de volei împreună cu amicii săi Antonio și Hector.
Se poate spune ca are 2 vieți. Cu toate acestea, își păstrează postura de șef al criminaliilor ascunsă. Pentru a nu da mult de bănuit, s-a afișat în fața celorlalți șefi ca unul din cei mai slabi criminali. Ca fiind criminal negru.
Viața îi este schimbată când ajunge să se mute într-o casă imensă cu multe persoane necunoscute. Șefi ale altor organizații, oameni de afaceri, experimente eșuate și mulți alții.
Toți, inclusiv Oliver și prietenii lui au puteri. Lupte, trădări și drame apar din ce în ce mai des. Cum vor trece peste toate aventurile?
Citiți și aflați!
.
.
.
(Dacă nu susții, sau ești împotriva comunității lgbtq+ această carte nu este pentru tine. Aceasta conține secvențe destul de dese cu gay. Câteva sunt 18+. Totuși, poți încerca să ignori homosexualitatea. Însă, dacă nu poți pur și simplu s-o faci, Wattpad îți pune la dispoziție multe alte cărți pe gustul tău! Enjoy!)
"- Cine este ea ? întreabă un bărbat din mulțime.
Îmi ridic privirea de la pieptul lui și îi găsesc ochii argintii examinându-mă cu intensitate. Se încruntă, apoi cască ochii de uimire. M-a recunoscut !
Totuși nu cred că ar fi indicat ca cineva să știe că suntem suflete pereche și am de gând să îl avertizez în legătură cu asta.
Doar că el mi-o ia înainte.
Cu o voce impunătoare , strigă să se facă auzit peste mulțimea de vârcolaci adunați în jurul nostru, privindu-ne curioși:
- Ea e sufletul meu pereche.
Înghit în sec și îmi îndrept privirea spre vârcolaci.
Unii mă privesc cu teamă , alții sunt fericiți, iar alții pur și simplu, indiferenți.
Le fac semn celor din haita mea să dispară iar după ce mă asigur că au plecat, mă ridic în picioare.
Vârcolacii își apleacă capul înaintea mea în semn de respect. Un mic zâmbet mi se întipărește în colțul gurii. De-ar știi ei că nu sunt doar o simplă Luna.
Or să afle la momentul potrivit dar acel moment nu este acum.
Arunc o ultimă privire asupra brunetului pentru a mă asigura că este bine apoi dispar în pădure printre umbrele nopții."