The Woman

,,atunci când tie greu amintește ți mereu motivul
care te-a împins sa alegi calea care ai decis sa o
parcurgi,,

I​ntr­-o zi de toamna când frunzele
sunt pictate in mii de culori iar străzile sunt învăluite intr­-un
covor colorat,petele arami se imbina la perfectiune cu
orizontul s­a nascut un nume visator ......E septembrie e
luna recoltei toti recoltam.. dezbracam incet, incet natura
ea se revolta spune nu cu lacrimii reci care cad din cer noi
nu înțelegem de ce plânge iar ea nu poate sa explice
mai bine rănile se adâncesc iar vântul incepe sa bata tot
mai tare ...e tot mai frig .
D​ar sa ne întoarcem la sfârșitul luni
septembrie in ziua când a inceput totul lumea toamna sunt eu iar
lumea nu ar putea exista fara toamna nu poti sadi mereu
fara sa aduni roadele . E greu când te vezi cuprins de
gândirii prea întunecatele dar după furtuna întotdeauna
rasare soarele iar daca noaptea e prea întunecată
amintește ca in întuneric apare mereu o stea sa­-ti călăuzească...