Această poezie am scris-o în momentul în care m-am simțit nostalgic, vulnerabil și inspirat de aproape orice din jurul meu.
Este poezia cu care debutez aici și sper să vă placă! :)
Un poem delicat despre amintiri ca forme de lumină care rămân vii în suflet. Amintirile sunt prezentate ca ploi blânde, frunze de toamnă și stele ale nopții interioare - nu ca pierdere, ci ca prezențe care protejează și hrănesc visele. 🌙