"Am continuat ignorandu-i zambetul. Nu slabisem stransoarea pumnalului, desi pumnul ma durea. Asteptam raspunsuri, desi nu le primeam. Dar intr-un moment de neatentie, rolurile s-au inversat, eu ajungand izbita de perete, cu propriul pumnal la gat. El era atat de aproape de mine incat buzele ni se atingeau daca vorbeam. Eram incremenita. Mana lui dreapta era pozitionata mult mai fix pe pumnal, iar amenintarea era mult mai mare, dar nu imi era frica. Mana lui stanga imi tinea genunchiul drept ridicat in jurul lui, facandu-ma foarte vulnerabila. Acum era randul meu sa zambesc. -Eu m-am prezentat, e randul tau. Imi spune el sarmant, dar nu aveam timp de asemenea prostii cand inca pumnalul era la gatul meu. -Cred ca nu esti indeajuns de idiot incat sa ma omori pe un teritoriu care nici nu e al tau. I-am trantit-o, in incercarea de a ma zbate fara ca pumnalul sa imi brazdeze pielea. Dar m-a tintuit la loc de perete, de data aceasta cu buzele aproape de gatul meu, eu avand capul intors intr-o parte. -Cine a zis ca o sa te omor? Nu ar fi interesant sa ne jucam putin? Si atunci am simtit pentru prima data ceva ce nu mai simtisem niciodata. Desi el ma ameninta, ma simteam mai in siguranta decat fusesem vreodata."