Regatul Azmira - Mostenitoarea

°•●°•●°•●°•●°•●°•●°•●°•●°•●°•●°•●°•

Și azi încă simt atingerea duioasă a maini sale reci, o atingere duioasă ce îmi încălzea sufletul pe dinăuntru, într-un cât trupul se încălzea și el.

Îmi plăcea totul la el, chiar și acele mici glume de copil râzgâiat și plin de personalitatea sa rebelă.

Zâmbetul acela deschis încât și ochi îi străluceau atunci când râdea s-au când buzele lui la fel ca vata de zahar le atingea ușor pe ale mele formând acel sărut plăcut.

Pur și simplu era acolo la bine și la greu, la boală și moarte.

Recunosc doare al dracului de rău această amintire a lui, ce a fost cândva alături de mine.

Iar acum doar îngrăsămantul de flori a mai rămas din tine și ce ai fost cândva.

Bravul meu Cavaler.

°•●°○●°•●°•●°•●°•●°•●°•●°•●°•●°•●°•●°•

⚠️ Povestea are mici greșeli gramaticale. Nu vă place, nu citiți!⚠️