În structura mea, adrenalina mi-e vitală precum un component ilustru şi mă agit pe locul meu sprijinându-mi coatele de genunchi. Singurul fapt căruia îi datorez scuze este iubirea, căci n-am avut timp de ea. Trag fermuarul combinezonului şi rotesc cheia în contact. Motocicleta porneşte şi îmi petrec piciorul drept dincolo de ataş. Mila asfaltului e singura ce ține sufletul încătuşat între pereții din fier şi pistoanele ce pulsează cu duritate lovind şi rănind. Citiți doar dacă sunteți dispuşi să treceți cu vederea greşelile pe care le veți întâlni. Într-un viitor îndepărtat o voi edita.