Penelope
  • Reads 34
  • Votes 2
  • Parts 1
  • Reads 34
  • Votes 2
  • Parts 1
Ongoing, First published Oct 25, 2022
Penelope este o tânără de 25 de ani absolventă de filosofie, incredibil de frumoasă. Aceata încearcă din răsputeri să treacă peste moartea iubitului său trăindu-și zilele încercând să își facă suferința mai suportabilă. Într-o seară primește o  vizită de la un bărbat misterios ce susține că are nevoie de ajutorul ei în urma unui accident, care însă o răpește la ordinele lui Enzo.
Enzo este un bărbat de 35 de ani, învăluit în mister. El are la dispoziție doar câteva luni pentru a-și trăi viața cum dorește înainte să fie nevoit să moștenească imperiul mafiot al tatălui său grav bolnav. După aceste luni își înscenează propria moarte și pleacă în Italia pentru a deveni don, însă nu o poate uita pe frumoasa brunetă cu ochi de safir pe care a lăsat-o în urmă.
All Rights Reserved
Sign up to add Penelope to your library and receive updates
or
#40rapire
Content Guidelines
You may also like
Zeckaryah by AndreeaGabrielaS
1 part Ongoing
-Poți să te rogi cu voce tare? spune ea în șoaptă, lăsând să îi scape un căscat. -Vrei să îmi auzi rugăciunea? crapă el un zâmbet în colțul gurii, mândru că prezența lui reușește să o miște măcar puțin pe calea spre lumină. -Nu.. nu tocmai. Doar îmi face plăcere să aud rugăciunile celor cărora li s-a oferit un răspuns măcar la una dintre ele la un moment dat. Îmi ține disprețul cât se poate de puternic încă. îi răspunde înapoi la întrebare și se întoarce cu spatele către el, lăsându-l să își facă rugăciunea în genunchi lângă patul ei în continuare. Zeckaryah închise ochii fără să îi mai ofere vreun argument și își împreună din nou palmele pe marginea patului ei, începându-și rugăciunea de la capăt, de data aceasta cu glas tare. Fie efortul cât de mic și neînsemnat, era totuși un pas în față. . -Nu ar trebui să fumezi în fața Casei Domnului, știi asta! Este un mare păcat! o atenționează Zeckaryah privind spre cupolă. -Mai contează un rău mic, când am altele mai mari pe lista Tatălui tău? răspunde ea furioasă și stinge țigara de la jumătate chiar pe lemnul băncuței maronii. -Când ai să încetezi cu această încăpățânare a ta? Nu te va aduce nicăieri... La urma urmei, dacă nu crezi și chiar există ceva acolo sus, ai pierdut tot. Însă dacă tu crezi și nu există, nu ai pierdut absolut nimic. îi reproșă absent, privind cu drag către picturile din afara bisericii. -Scutește-mă, înaripatule! îi trânti zeflemitor și se ridică de jos privindu-l cu dispreț. Vechea poveste cu care ne îndobitocesc toți travestiții ăia de preoți în rochii negre. Dă-mi pace și du-te acasă! Îți pierzi timpul cu mine. -Nihil sine Deo, Caina. Ai să înveți la momentul potrivit. îi șopti dezamăgit înapoi, evitând să o mai privească.
You may also like
Slide 1 of 10
Zeckaryah cover
Ghicește ce gândesc  cover
Alegerea reginei cover
Crăciunul Romantic cover
"Lumina" lui Blue 💜 cover
  Profu cover
În ritmul inimii cover
Tu ești prințul? cover
Mara's tragedy cover
Un suflet înlănțuit/Mha cover

Zeckaryah

1 part Ongoing

-Poți să te rogi cu voce tare? spune ea în șoaptă, lăsând să îi scape un căscat. -Vrei să îmi auzi rugăciunea? crapă el un zâmbet în colțul gurii, mândru că prezența lui reușește să o miște măcar puțin pe calea spre lumină. -Nu.. nu tocmai. Doar îmi face plăcere să aud rugăciunile celor cărora li s-a oferit un răspuns măcar la una dintre ele la un moment dat. Îmi ține disprețul cât se poate de puternic încă. îi răspunde înapoi la întrebare și se întoarce cu spatele către el, lăsându-l să își facă rugăciunea în genunchi lângă patul ei în continuare. Zeckaryah închise ochii fără să îi mai ofere vreun argument și își împreună din nou palmele pe marginea patului ei, începându-și rugăciunea de la capăt, de data aceasta cu glas tare. Fie efortul cât de mic și neînsemnat, era totuși un pas în față. . -Nu ar trebui să fumezi în fața Casei Domnului, știi asta! Este un mare păcat! o atenționează Zeckaryah privind spre cupolă. -Mai contează un rău mic, când am altele mai mari pe lista Tatălui tău? răspunde ea furioasă și stinge țigara de la jumătate chiar pe lemnul băncuței maronii. -Când ai să încetezi cu această încăpățânare a ta? Nu te va aduce nicăieri... La urma urmei, dacă nu crezi și chiar există ceva acolo sus, ai pierdut tot. Însă dacă tu crezi și nu există, nu ai pierdut absolut nimic. îi reproșă absent, privind cu drag către picturile din afara bisericii. -Scutește-mă, înaripatule! îi trânti zeflemitor și se ridică de jos privindu-l cu dispreț. Vechea poveste cu care ne îndobitocesc toți travestiții ăia de preoți în rochii negre. Dă-mi pace și du-te acasă! Îți pierzi timpul cu mine. -Nihil sine Deo, Caina. Ai să înveți la momentul potrivit. îi șopti dezamăgit înapoi, evitând să o mai privească.