Poveste Bomika

Poveste Bomika

  • WpView
    Reads 44
  • WpVote
    Votes 0
  • WpPart
    Parts 6
WpMetadataReadOngoing
WpMetadataNoticeLast published Wed, Aug 13, 2025
Bose,Mika,Chapa și Miles s-au născut fiecare într-o parte diferită a Sellvelwlului deoarece acesta era controlat de elemente.Ei nu aveau voi să părăsească teritoriul regiuni lor sau să comunice cu alte elemente dar soarta celor patru s-a schimbat când s-au întâlnit toți pe neașteptate și au devenit prieteni dar oare aceasta prieteni va dura mult?Oare vor afla părinți lor că se întâlnesc?Oare Bose și Mika se vor îndrăgostit?Oare Chapa va trece de frica ei de elementele de pământ? Oare Miles și Chapa vor trece peste neînțelegerile lor și vor deveni prieteni sau chiar mai mult?Se va sfârși vreodată neînțelegerea dintre elemente?Ei bine veți afla în capitole care vor urma
All Rights Reserved
Join the largest storytelling communityGet personalized story recommendations, save your favourites to your library, and comment and vote to grow your community.
Illustration

You may also like

  • Ochii de gheață din adâncul zăpezii
  • El Silencio de Madrid
  • You are mine//J.JK//
  • Din Prostie In Poveste - Cum Sa Strici Tot Si Sa Pari Ok
  • ~Prințesa si Mafiotul ~
  • VULTURII MĂRILOR. Cronicile Taberei Kazdin volumul 3
  • Elin
  • Thalas: Căpitanul nimănui
  • A House of Second Chances
  • LUPII DE NOAPTE. Cronicile Taberei Kazdin, vol. 1

"Un foșnet de zăpadă călcată m-a făcut să-mi țin respirația. Am privit înspre marginea pădurii și l-am zărit. Era fința. Nu se ascundea de data asta, nu încerca să se piardă în umbre. Stătea drept, cu mantia albă fluturându-i în jur, ca și cum chiar vântul s-ar fi înclinat în fața lui. Ochii lui... îmi străpungeau sufletul. Am făcut un pas, apoi altul, coborând scările cabanei. Știam că ar trebui să trezesc pe cineva, să nu fiu singur, dar ceva mă împingea înainte. Parcă mă chema. Parcă legătura dintre noi exista cu mult înainte ca eu să pășesc în pădurea asta. -Cine... cine ești? am întrebat, vocea mea tremurând ca o frunză prinsă între furtuni. El nu a răspuns. Doar a ridicat o mână, iar în palmă s-a strâns fulg după fulg, până când zăpada a devenit o sferă străvezie, luminoasă, ca un ciob de cer înghețat. Mi-a arătat-o, și pentru un moment am avut impresia că văd ceva în ea - umbre de chipuri, ziduri de gheață, un secret ce pulsa în adâncul pădurii."

More details
WpActionLinkContent Guidelines