Umbrele noptii

Străzile liniștite erau acoperite de un strat gros de zăpadă, care scârțâia sub pașii rari ai trecătorilor. Lumina palidă a lămpilor de pe marginea drumului se reflecta în fulgi, creând o aură magică și misterioasă în jurul lor. În aer se simțea o liniște adâncă, întreruptă doar de zumzetul slab al vântului, care dansa printre ramurile goale ale copacilor adormiți de iarnă.

În mijlocul acestui peisaj fermecător se înălța o casă mică, cu o fațadă veche și pereți acoperiți de un strat subțire de zăpadă. Fereastra de la etajul doi era luminoasă, iar din interior se putea vedea lumina caldă a unei lămpi, care se reflecta în geamurile înghețate. În contrast, restul casei părea întunecat și rece, ca și cum ar fi fost abandonat de viață.