Taehyung a fost din totdeauna obișnuit sa câștige,indiferent de activitatea pe care o făcea,fie ca era vorba de un sport sau o activitate școlară,acesta ura cu desavârsire sa piardă,însă lumea sa a fost zbuciumata de-a dreptul în clipa în care un alt copil a ajuns sa fie mai bun decât el,Jeon Jungkook cel căruia Taehyung i-a jurat încă din prima clipa în care la învins,ura eterna,fără sa știe ca Jungkook era exact același băiețel pe care l-a întâlnit cu câțiva ani în urma pe scările din apropierea casei sale,și pe care l-a ajutat fără să știe,iar din clipa aceea tot ceea ce a vrut micuțul Jungkook a fost sa îi fie prieten,chiar dacă simțea mult mai mult,a încercat sa îl uite din cauza antipatiei vizibile a brunetului,ignorând sentimentele pe care le avea pentru el.
- M-ai sărutat?!
Ce naiba Jungkook?
- Am vrut sa te ajut!
Nu mai ieșeai din piscina!
- Și cine dracu' ți-a cerut ajutorul?!
- Deci placi pe cineva?
Cine este,o cunosc?
- Pai...
Persoana pe care o plac ești...tu!
- Și când ai de gând să-i sp-
Stai....ce?!
- Asculta Taehyung dacă ești furios pe mine putem încerca să rezolvam lucrurile!
- Furie?!
Nu sunt furios pe tine!
Exista doar ura pentru tine,Jeon Jungkook!
- Acum tu lucrezi pentru mine iar când voi face reduceri de personal vei fi primul concediat!
- Taehyung,nu o poți face ai idee câți oameni au nevoie de slujba asta?
- Trebuia sa te gândești la asta înainte sa apari din nou,dă-ți demisia,sau oamenii vor pleca din cauza ta!
- Taehyung...
Știu ca vrei sa te răzbuni pe mine fiindcă te-am făcut sa ma aștepți 5 ani dar...
- Să te aștept?!
Cine dracu' te-a așteptat,am fost foarte bine fără tine,defapt am început sa ies cu fata pe care mi-a prezenta-o Hanna,Hoo Seo Yoon, încă de când ai plecat!
A spus răspicat brunetul însă în clipa următoare Jungkook a început sa se apropie de el având un zâmbet pe chip,făcând ca picioarele lui Taehyung sa se miște.