Zidurile pe care le ridicăm involuntar în jurul inimii noastre sunt, de multe ori, un mecanism de apărare. Acestea ne protejează de durere, dezamăgire și vulnerabilitate. Ne temem să ne expunem sentimentele, așa că construim bariere invizibile, gândindu-ne că astfel ne păstrăm în siguranță. Însă, în spatele acestor ziduri, rămânem solitari, iar adevărata conexiune devine aproape imposibil de atins.
Numai cei câțiva care ne iubesc cu adevărat au curajul și răbdarea de a depăși aceste obstacole. Ei văd dincolo de aparențe, înțelegând că în spatele zidurilor se află o inimă fragilă, plină de dorințe și temeri. Acești oameni devin lumina care ne ajută să descoperim fragilitatea și frumusețea autentică a iubirii. Așa că, în cele din urmă, poate fi vorba despre abilități de a construi nu doar ziduri, ci și poduri.
Am sa te găsesc
Te caut de atâta vreme
Și nu te pot afla ...
Unde ești acum?
Când ne vom întâlni ?
Eu doar pe tine te aștept
Și nu voi înceta sa te caut
Tu pentru mine ești totul
Iar asta îmi da putere sa trec
Peste toate Suferințele trecute și viitoare
Dar știu ca tu vei fi mereu alături de mine
Și nu ma vei lasă la greu atât cât ma iubești