Tu esti copacul de trunchiul caruia mi am sprijinit trupul, Și scoarta ta aridă, mă zgârâie mereu, As vrea sa plec dar, totusi, magnetizat parca, Mi-apropii tot mai mult de tine, trupul meu. Visez ca sunt o frunza, abia ce-a dat in mugur, Răzleață frunza mica, ce-mbogatesc chipul tau, Mi-anin de tine sufletul, si cum esti singur, te am in grija si ma ai, ca sunt al tau.All Rights Reserved