Călătoria începe pe țărmul unui vis neîmplinit. Nu vei găsi răspunsuri, dar poate vei înțelege mai bine întrebările. Visează. Iubește. Sau poate doar înfruntă întunericul. Fiecare poezie este o amintire nespusă, o poveste ce așteaptă să fie trăită. Poți să o simți în inima ta?

Viața s-a simțit ca o fisură, dar am ales să o înfrumusețez, așa că am scris poezii despre ea.

Dacă vă plac poeziile citiți-le, vi le ofer cu drag.

~ Totul tine de scris Nu tre' sa vezi, ci sa simti. ~

"Direcția unui suflet frânt" este o călătorie profundă și intimă în labirintul propriei ființe, un act de introspecție dureroasă și revelatoare. În paginile acestei lucrări, nu există altceva decât tu - fiecare gând, fiecare simțire, fiecare tăcere. Cartea nu este doar despre trăirile tale, ci și despre momentul acela în care îți explorezi adâncurile fără frică, dar și fără compasiune. Fiecare cuvânt este o fărâmă dintr-un univers care se rescrie continuu, unde nu există judecăți, ci doar adevăruri nemărturisite. Nu există alinare în aceste pagini, doar claritate. În această lucrare, durerea nu se ascunde, ea devine un instrument de cunoaștere, iar iubirea nu este doar un ideal, ci o ecuație complicată între fragmente de sine. Aici, totul se întâmplă pentru că tu ești singura poveste ce merită spusă, iar restul este doar context. O carte care se scrie pentru un singur cititor: tu.

Poezii in care s-ar putea regasii multi dintre voi. Coperta by @aniod1

Urmele mele-nsângerate rămân unde sunt puse, Ca mărturia sufletului meu să stea-n istorii, Ca multele dureri ce am lăsat nespuse, Să se ascundă-n umbra nefericitei glorii. ( "Glorios" din volumul " Despre orice... Altceva ")

Rêver un impossible rêve Porter le chagrin des départs Brûler d'une possible fièvre Partir où personne ne part Aimer jusqu'à la déchirure Aimer même trop, même mal Tenter sans force et sans armure D'atteindre l'inaccessible étoile. LA QUÊTE ( extrait de L' homme de la Mancha)

|poezie| Undeva departe , prin negura vremii , prin praful de stele , între cer și pământ , dorul și melancolia sunt singurele lucruri care mai rămân printre cioburile inimii frânte. Și dorul vrea să iasă, dar nu poate. Și copilăria se stinge, ca o candelă învechită, iar oamenii se învechesc și ei în viața ta. Uneori aș vrea să mai aud, să mai strig unele persoane dragi, dar știu că nu vor fi acolo... Vino cu mine...să zburăm împreună dincolo de amintiri, căci mi-e dor de tine! Coperta și semnătura sunt realizate de @BiancaStoica8