Îngerul meu cu ochi trişti

Oare fata îi va reproşa că a abandonat-o şi o va urâ pentru gestul ei egoist sau o va ierta şi o va accepta?

Uneori, dorinţele noastre sunt date peste cap de experienţe dramatice iar pentru a-ţi împlini dorinţele sufletului trebuie să iei decizii radicale care vor afecta viaţa şi destinul altora. Ca să poţi accepta mai uşor decizia luată într-un moment în care ai crezut că ai dreptul de a-ţi decide soarta începi să te minţi în speranţa că vinovăţia o să mai slăbească. Dar, oricât te-ai chinui să-ţi ţii mintea ocupată precum personajul principal, Teodora Micheten, soarta are grijă întotdeauna să te pună faţă în faţă cu consecinţele propriilor decizii. Teodora, devenită mamă împotriva voinţei ei, în urma unui viol, decide să renunţe la copil pentru a-şi împlini visul din copilărie şi anume acela de a se împlini profesional. Iar pentru asta hotăreşte să-şi dea copilul spre adopţie. După 18 ani, timp în care a absolvit facultatea de psihologie din Montpellier „ Magna cum laude" şi a continuat aprofundarea studiilor cu două mastere şi un doctorat, soarta decide să-i aducă copilul aproape de ea. Printr-un joc al destinului, în drumul fetei spre casă mama ei adevărată îşi lansează prima ei carte de psihologie. Fata, copleşită de moartea neaşteptată a mamei adoptive şi atrasă de titlul cărţii, intră în clădirea bibliotecii unde are loc lansarea de carte. După o discuţie scurtă în care fata îşi puse toată speranţa...recurge la un gest necugetat.