In the Arms of the Forgotten

ZENDER

Am fost mereu singur. O umbră pe care lumea a învățat s-o ignore sau să se teamă de ea. N-am știut niciodată cum e să fii iubit... și nici nu mi-am dorit să aflu.
Iubirea era o poveste inventată pentru suflete naive. Nu era pentru mine.
Până când ea a apărut.
Mi-a intrat în sânge ca un drog. Un zâmbet, o privire, și mi-a răsturnat toate certitudinile. Acum, nu mai sunt decât un bărbat orbit de dorință, însetat de atingerile ei, de mirosul pielii ei, de sunetele dulci pe care le scoate când o ating.
Mi-e teamă. Mi-e teamă de ce devin lângă ea. Dar dacă să ard în focul ăsta înseamnă să o am, atunci voi arde fără să clipesc.

TESSA

L-am văzut prima dată într-un colț întunecat, privind lumea cu ochii unui lup rănit.
Toți fugeau de el. Toți îl urau fără să-l cunoască.
Dar eu... eu am văzut ceva ce alții nu vedeau.
Sub pielea lui marcată de cicatrici, sub privirea rece, exista o inimă care bătea, încăpățânată, cerând doar să fie auzită.
M-am apropiat de el fără să știu în ce mă bag. Dar când mâinile lui m-au atins prima dată, când buzele lui m-au revendicat într-un sărut crud și dulce în același timp, am știut: eram pierdută.
Îl vreau. Cu tot întunericul din el. Cu toate rănile și luptele lui.
Pentru că, undeva, adânc în pieptul lui, se ascunde iubirea pe care nimeni nu a avut curaj să o descopere.