De peste drum

De peste drum

  • WpView
    Reads 3,762
  • WpVote
    Votes 240
  • WpPart
    Parts 56
WpMetadataReadMatureComplete Sun, Aug 10, 2025
WpInfo
Fiction
Romance
Maeve Rowell are șaisprezece ani și preferă liniștea, cărțile și seri petrecute privind pe fereastră. Casa de vizavi, însă, e tot ce ea nu e: zgomot, lumină, petreceri și un singur nume care le leagă - Kaden Reyes, cel mai periculos băiat din liceu. El nu știe cine e ea. Până într-o noapte. Când Kaden este prins într-o bătaie pe care n-o poate controla, ultima persoană care s-ar fi așteptat să-i sară în ajutor e „fetița cuminte" din casa de alături. Frustrat, umilit și curios, Kaden începe să o vadă. Să o provoace. Să o scoată din zona ei de confort. Dar Maeve nu e doar o fată tăcută care citește. Focul trăiește în ea. Iar focul, odată aprins, poate arde până și cele mai solide ziduri. Două case despărțite de o stradă. Oare, cei mai diferiți oameni sunt adesea cei care se atrag? Pentru că genul ei introvertit urmează să se schimbe în extrovertit.
All Rights Reserved
Join the largest storytelling communityGet personalized story recommendations, save your favourites to your library, and comment and vote to grow your community.
Illustration

You may also like

  • ,,When war gets personal"
  • Playing Dirty
  • Flacăra din sângele lor
  • Ar fi fost doar ură
  • Lovers
  • No Games Between Us
  • A fost scris să ne distrugă
  • Umbrele Trecutului IV - Dama de Pică ♠
  • Hate Me Slower (The Deal With Justin Preston)
  • GREEN FLAME

„Să-ți spun ceva despre mine și despre... el. Mă numesc Avery Dawson și, dacă e ceva ce știu sigur, e că nu sunt genul de fată care stă liniștită și acceptă orice. Am o soră mai mică, care-și bagă nasul peste tot, și un frate mai mare care se învârte mereu cu prietenii lui - trei frați, toți cu un IQ de râs, dar asta e altă poveste. Și apoi e Jace Carter. Oh, Jace. Dacă ar exista un campionat mondial de a enerva pe cineva, el ar fi campion. Ne urâm. Adică, nu doar „nu mă plac", ci un urăsc total - și știi ce? Cred că și lui îi place să mă urască. Sau să mă provoace. Sau să-mi demonstreze că are dreptate. Ori ceva de genul ăsta. Așa că ne certăm. Ne înjurăm. Ne punem farse și ne punem piedici oriunde ne întâlnim, iar liceul e scena noastră de război personal. Dar... sunt momente când nu știu dacă totul e doar dușmănie. Când îl prind uitându-se la mine, sau când mă surprind zâmbind în timp ce-i spun ceva cu replică acidă. Știu, sună complicat, dar viața nu e alb și negru, nu? E o luptă continuă între „te urăsc" și „nu pot să te ignor". Și sincer, nu știu cât va mai ține așa. Așa că asta sunt eu: o fată care nu se lasă, care nu vrea să piardă, chiar dacă războiul ăsta devine... personal."

More details
WpActionLinkContent Guidelines