Culise interzise

Maria, o fată cu un amestec periculos de frumusețe naturală și timiditate dezarmantă, își dorește cu disperare să meargă la concertul artistului pe care îl admira de mult timp - nu doar pentru muzica lui, ci și pentru felul în care reușea să transmită ceva care o atingea direct în suflet. Își roagă părinții cu insistență, promițându-le că va fi atentă și că merge doar cu prietenele. În cele din urmă, reușește să-i convingă.

La concert, emoțiile o copleșesc. Printre valurile de oameni și luminile orbitoare, fără să vrea, se ciocnește de el în culise, într-un moment neașteptat. Privirile lor se întâlnesc pentru o secundă, dar suficient cât să-l lovească direct. Privirea ei îi rămâne întipărită în minte ca un ecou. Chiar dacă el are o iubită, ceva în ochii Mariei îl face să uite tot - publicul, scenele, viața haotică și chiar femeia cu care era. E o chimie brută, inexplicabilă, care îi dă peste cap toate planurile.

După concert, nu-și poate scoate imaginea ei din cap. Simte că dacă nu o găsește, o să-l roadă toată viața. În mintea lui, nu mai există faima, nici "golăneala" cu care era obișnuit. Doar o dorință arzătoare de a o revedea, orice ar fi.