CAP 1 "Linia grea"

Camera se deschide cu zgomotul monoton al tastaturilor și telefoanelor care sună. Mirosul de cafea proaspătă plutea în aer, iar lumina fluorescentă făcea totul să pară puțin mai gri decât era de fapt.

M-am așezat la biroul meu, apăsând pe headset, pregătită pentru ziua care urma. Nimic nu părea special, până când am auzit-o.

„Bună dimineața! Diana la linia suport, cum te pot ajuta astăzi?"

Vocea ei avea ceva... ceva care te oprea puțin. Era calmă, sigură, dar cu un ton blând care te făcea să vrei să zâmbești fără motiv. Și acolo, în mijlocul tabelelor și apelurilor clienților nemulțumiți, am simțit un fior ciudat.

„Bună... mă bucur să te cunosc," am zis, încercând să par relaxată, deși inima îmi bătea puțin mai repede decât ar fi trebuit.

Diana ridică o sprânceană, zâmbind subtil. „Îți place să vorbești cu clienții nemulțumiți, nu-i așa? E un fel de adrenalina zilnică?"

„Poate puțin... dar cred că adevărata provocare e să ții un secret între două persoane în call center," am răspuns, aruncându-i un zâmbet jucăuș.

Ea râse ușor, iar sunetul acela era mai melodios decât orice muzică de pe Spotify. „Hmm... să vedem dacă ești pregătită pentru asta," murmură ea, iar eu am simțit cum ziua banală de muncă începea să devină ceva neașteptat.

Privirea ei m-a prins, și pentru prima dată într-un call center, telefonul și tabelele păreau complet irelevante.