BAD GIRL IS BACK

BAD GIRL IS BACK

  • WpView
    Reads 1,296
  • WpVote
    Votes 28
  • WpPart
    Parts 5
WpMetadataReadOngoing
WpMetadataNoticeLast published Mon, Jun 1, 2015
-Vaaii dar tocilara are tupeu - A-amber te rog lasa-ma in pace -De ce ? Iti e frica? Am plecat in fuga spre toaleta fetelor -de ce eu? De ce sunt eu o tocilara?! de ce nu ma place nimeni? Din ghiozdan mi-am scos lama frumos invelita intr-un servetel am duss-o aproape de incheietura si intr-o secunda mici picaturi de lichid rosu cadeau de pe mana mea...Mi-am acoperit taieturile cu bratarile si am pus lama in ghiozdan. Cand am scos mana din ghiozdan carnetelul meu a cazut jos deschizandu-se la prima pagina "Alexandra Hanuro 16 ani" -pff ce identitate stupida... uf s-a sunat teebuie sa ajung la ora de mate ... sau... Mi-am strans lucrurile si am alergat spre iesirea din liceu -Nu voi mai fi eu fraiera liceului Am intrat la primul magazin pe care l-am vazut si am cumparat o vopsea rosie de par -O sa facem o schimbare in viata mea Am pornit incet spre casa ...Da ma gandeam parintii mei nu sunt acasa ... Fiind oameni de afaceri sunt plecati des Mi-am lasat lucrurile in camera...
All Rights Reserved
#3
back
WpChevronRight
Join the largest storytelling communityGet personalized story recommendations, save your favourites to your library, and comment and vote to grow your community.
Illustration

You may also like

  • Ochii de gheață din adâncul zăpezii
  • ~Prințesa si Mafiotul ~
  • El Silencio de Madrid
  • LUPII DE NOAPTE. Cronicile Taberei Kazdin, vol. 1
  • Thalas: Căpitanul nimănui
  • Elin
  • You are mine//J.JK//
  • VULTURII MĂRILOR. Cronicile Taberei Kazdin volumul 3
  • Din Prostie In Poveste - Cum Sa Strici Tot Si Sa Pari Ok
  • A House of Second Chances

"Un foșnet de zăpadă călcată m-a făcut să-mi țin respirația. Am privit înspre marginea pădurii și l-am zărit. Era fința. Nu se ascundea de data asta, nu încerca să se piardă în umbre. Stătea drept, cu mantia albă fluturându-i în jur, ca și cum chiar vântul s-ar fi înclinat în fața lui. Ochii lui... îmi străpungeau sufletul. Am făcut un pas, apoi altul, coborând scările cabanei. Știam că ar trebui să trezesc pe cineva, să nu fiu singur, dar ceva mă împingea înainte. Parcă mă chema. Parcă legătura dintre noi exista cu mult înainte ca eu să pășesc în pădurea asta. -Cine... cine ești? am întrebat, vocea mea tremurând ca o frunză prinsă între furtuni. El nu a răspuns. Doar a ridicat o mână, iar în palmă s-a strâns fulg după fulg, până când zăpada a devenit o sferă străvezie, luminoasă, ca un ciob de cer înghețat. Mi-a arătat-o, și pentru un moment am avut impresia că văd ceva în ea - umbre de chipuri, ziduri de gheață, un secret ce pulsa în adâncul pădurii."

More details
WpActionLinkContent Guidelines