Limite încălcate
- Reads 891
- Votes 49
- Parts 4
Ongoing
Last published Thu, Nov 27, 2025
Lexi nu mai este tocilara din anul întâi de facultate, și cu atât mai mult fata care stătea retrasă în ultima bancă.
Ea vine cu forțe proaspete în anul 4 când decide să își trăiască viața într-un final alături de prietena ei cea mai bună. Nimic nu pare să o oprească. Vara merge perfect, iar ultima noapte pare a fi decisivă...
El? Controlat. Sigur. Neînfricat. Puterea tuturor celor din jur. Și nu în ultimul rând profesor.
Noapte în club se transformă în excitare, iar excitarea în sex nemaipomenit pentru Lexi și necunoscutul din acea noapte. Nimic nu pare să fie mai binecuvântat de atât. Așa credeau și ei.
Acei ochii. Acele atingeri. Și fiecare tremur pe care îl simțeau erau Dumnezeu pe pământ. Dar să afli la câteva ore că e profesorul tău parcă și căldura îți fuge din corp.
Tensiune. Sufocare. Sex. Lacrimi. Și un joc care creează dependență unul de celălalt.
Cum v-or rezista cei doi un an când căldura din corpul lor stă să explodeze?
V-or reuși să se abțină sau limitele v-or fi încălcate?
All Rights Reserved
#63
fanfiction
Join the largest storytelling communityGet personalized story recommendations, save your favourites to your library, and comment and vote to grow your community.
You may also like
Viața unui erou
Ce face pierderea unei persoanei care nu am știut să o prețuiesc la timp și niciodată n-am crezut că mă va marca această pierdere atât de tare. Până nu pierdem nu vedem cât greșim că nu știm să prețuim o vorbă bună și o prietenie ce poate nu o să o mai avem niciodată. Dăm la o parte pentru că nu ne place ce ne cere sau că alți ne spun să ne îndepărtăm de-acea persoană dar nu ne gândim ce lăsăm în urma noastră și nu ne gândim că mai târziu am putea să regretăm că n-am știut să acordăm mai multă atenție atunci când trebuia și să nu judecăm după cum nu ne place nouă cumm gângdește sau după cum ni se spune despre acea persoană. Realizăm că am stat prea puțin timp cu acea persoană și nu am știut să o prețuim mai mult la acel moment. De două zile viața mi s-a dat peste cap sau mai bine zis mi-a dat o palmă și realizez cât de mult am greșit că n-am știut să fac tot ce am scris mai în sus și poate că alți mă judecă acum că sufăr și mă doare abia acum când am pierdut tot, chiar și eu mă judec pentru asta și mă întreb oare de ce am fost atât de indiferentă și am dat la o parte tot. Oare ce am câștigat dacă n-am știut să las de la mine și să ofer mai multă încredere atunci când Dumnezeu mi-a dat a treia șansă de-a vedea că acea persoană avea nevoie de prezența mea în viața lui. dar acum e în zadar să mai caut acest răspuns ce mă macină de două zile într-una și să mă mai fac vinovată pentru o greșeală pe care nu mai pot să-o întorc niciodată.Complete
Tăcerea Micului Lup
~Unele răni urlă. Altele învață să tacă.~ Orașul Ankora a trăit ani întregi sub umbra unui conflict pe care nimeni nu îl mai rostește cu voce tare. Un război care a transformat loialitatea în sânge și iubirea în armă. Atât de violent, încât până și pădurea pare să-și amintească de el. Cei care au fost martori spun că totul s-a terminat. Mint. Când cea mai bună prietenă a Rayei dispare fără urmă, liniștea orașului începe să se destrame. Poliția caută răspunsuri. Ea caută adevărul. Iar adevărul nu stă niciodată la lumină. În încercarea de a o găsi, Raya pătrunde într-o lume unde frica vorbește, iar regulile sunt scrise în sânge. Acolo îl întâlnește pe Diego Rivera. Un bărbat care nu ar trebui să existe. Un bărbat care știe prea multe. Un bărbat care nu vine să salveze. Dar pe măsură ce trecutul începe să iasă la suprafață, Raya descoperă că unele războaie nu se termină niciodată cu adevărat. Doar își aleg alte victime
Kenrad/ Praf de minciuni
||dragoste||dramă||ficțiune adolescenți|| comedie romantică|| Ce se întâmplă atunci când un moment nepotrivit, aduce două persoane laolaltă? Dar atunci când două suflete, ajung să se cunoască forțat? Două persoane care nu își doreau nimic altceva decât să fie la mii de kilometri depărtare, sunt aduși în punctul în care nu au altă cale de scăpare, decât să se suporte unul pe celălalt. Viața nu ține uneori cont de reguli sau de ceea ce îți dorești. Uneori te conduce în niște puncte oarbe, dar care pot deveni vizibile în timp. Uneori ne oferă o a doua șansă, lăsându-ne pe noi să decidem dacă vom profita de ea, sau dacă îi vom da cu piciorul. Minunata copertă este realizată de @aniod1
Viața unui erou
Ce face pierderea unei persoanei care nu am știut să o prețuiesc la timp și niciodată n-am crezut că mă va marca această pierdere atât de tare. Până nu pierdem nu vedem cât greșim că nu știm să prețuim o vorbă bună și o prietenie ce poate nu o să o mai avem niciodată. Dăm la o parte pentru că nu ne place ce ne cere sau că alți ne spun să ne îndepărtăm de-acea persoană dar nu ne gândim ce lăsăm în urma noastră și nu ne gândim că mai târziu am putea să regretăm că n-am știut să acordăm mai multă atenție atunci când trebuia și să nu judecăm după cum nu ne place nouă cum gândește sau după cum ni se spune despre acea persoană. Realizăm că am stat prea puțin timp cu acea persoană și nu am știut să o prețuim mai mult la acel moment. De două zile viața mi s-a dat peste cap sau mai bine zis mi-a dat o palmă și realizez cât de mult am greșit că n-am știut să fac tot ce am scris mai în sus și poate că alți mă judecă acum că sufăr și mă doare abia acum când am pierdut tot, chiar și eu mă judec pentru asta și mă întreb oare de ce am fost atât de indiferentă și am dat la o parte tot. Oare ce am câștigat dacă n-am știut să las de la mine și să ofer mai multă încredere atunci când Dumnezeu mi-a dat a treia șansă de-a vedea că acea persoană avea nevoie de prezența mea în viața lui. dar acum e în zadar să mai caut acest răspuns ce mă macină de două zile într-una și să mă mai fac vinovată pentru o greșeală pe care nu mai pot să-o întorc niciodată.Complete![PROFESORUL MEU 😍🔥🫦 [🔞]](https://img.wattpad.com/cover/395650731-256-k188197.jpg)
PROFESORUL MEU 😍🔥🫦 [🔞]
PROFESORUL MEU Volumul 1 Prolog Toate erau ofticate. Nu doar pentru că domnul Neacșu, bătrânul profesor de istorie, se pensionase brusc, ci pentru că în locul lui apăruse... el. Dragoș Marinescu. Noul profesor de istorie. Și, colac peste pupăză, și noul director adjunct. 27 de ani, costum slim fit, umeri lați, trăsături tăioase de parcă ar fi fost sculptate. Barba tunsă la linie. Părul pieptănat perfect. Și mușchi... mușchi pe care îi ghiceai ușor sub cămașă, mai ales când ridica mâneca să scrie la tablă. Nu-i de mirare că aproape fiecare fată din liceu se fâstâcea când intra în clasă. Zâmbete subtile, roșu în obraji, șoapte stinse și... fuste tot mai scurte. Dar ea - Ioana - era singura care părea imună. Stătea mereu în banca din spate, cu ochii în manual și pixul mișcându-se rapid. Nu ridica privirea decât când i se părea că spune ceva greșit. Atunci, îl corecta. În fața clasei. Direct. Cu o urmă de sarcasm în colțul buzelor. Era obraznică și prea deșteaptă pentru gustul lui. Sau... cel puțin asta și-a spus Dragoș în primele două săptămâni. Dar adevărul? Adevărul e că îl intriga. Mai mult decât voia să recunoască. Fetele îl doreau. El o dorea... pe ea. Și, din păcate pentru amândoi, avea să se întâmple🔞Complete
În cădere sigură - PUBLICATĂ
VOL. II din seria „Declin premeditat" Două suflete menite să se întâlnească și blestemate să nu poată fi împreună. James și Evelina luptau împotriva destinului și, mai ales, unul împotriva celuilalt. Planul Raiului de a-i ține separați funcționase, însă arhanghelii nu erau de încredere. Captivă a două înțelegeri perfide și obligată să le respecte pe ambele, Eve va încerca din răsputeri să își salveze familia, evitând orice confruntare directă. Însă James nu a fost niciodată adeptul capitulării fără luptă. Războiul începuse demult, doar că abia acum se aruncaseră zarurile. Promisiunea sa de a sta la distanță de Eve fusese o decizie impulsivă, pe care el nu avea de gând să o respecte niciodată. Trădat de cel în care avusese cea mai mare încredere și disperat să își recapete autoritatea, James va fi forțat să facă cea mai mare greșeală a vieții lui. O sabie pierdută de secole va spulbera echilibrul lumesc, iar posesorul ei va face orice pentru a menține haosul. Alianțe ce vor dărâma credibilitatea divină. Dezastre succesive și pierderi colective. Iar umanitatea nu va fi pregătită să plătească prețul.Complete
Ce face pierderea unei persoanei care nu am știut să o prețuiesc la timp și niciodată n-am crezut că mă va marca această pierdere atât de tare. Până nu pierdem nu vedem cât greșim că nu știm să prețuim o vorbă bună și o prietenie ce poate nu o să o mai avem niciodată. Dăm la o parte pentru că nu ne place ce ne cere sau că alți ne spun să ne îndepărtăm de-acea persoană dar nu ne gândim ce lăsăm în urma noastră și nu ne gândim că mai târziu am putea să regretăm că n-am știut să acordăm mai multă atenție atunci când trebuia și să nu judecăm după cum nu ne place nouă cumm gângdește sau după cum ni se spune despre acea persoană. Realizăm că am stat prea puțin timp cu acea persoană și nu am știut să o prețuim mai mult la acel moment. De două zile viața mi s-a dat peste cap sau mai bine zis mi-a dat o palmă și realizez cât de mult am greșit că n-am știut să fac tot ce am scris mai în sus și poate că alți mă judecă acum că sufăr și mă doare abia acum când am pierdut tot, chiar și eu mă judec pentru asta și mă întreb oare de ce am fost atât de indiferentă și am dat la o parte tot. Oare ce am câștigat dacă n-am știut să las de la mine și să ofer mai multă încredere atunci când Dumnezeu mi-a dat a treia șansă de-a vedea că acea persoană avea nevoie de prezența mea în viața lui. dar acum e în zadar să mai caut acest răspuns ce mă macină de două zile într-una și să mă mai fac vinovată pentru o greșeală pe care nu mai pot să-o întorc niciodată.
More detailsContent Guidelines