Volumul.2/Sub Privirea Rivalilor.

"Am tremurat puțin - nu de frică, de anticipare. Am simțit cum sacoul lui alunecă încet de pe umeri - el nu s-a împotrivit.

-Nu trebuie să faci nimic anume, Beast. - a zis el în timp ce mâinile lui îmi găseau talia. -Azi nu e repetiție. N-are scenariu.
-Știu... - am murmurind. -Doar vreau să nu uit că „da-ul" ăla nu a fost doar azi. A fost ieri. Şi mâine. Şi am vrea mereu-mereu.
Magnus ma sărutat pe buze - lung, adânc, și apoi s-a tras ușor înapoi.
-Atunci să ne începem „mereu" acum?

Am înghițit și am zâmbit.
-Acum.
Şi l-am tras spre mine, în brațele lui - nu eram doar mire şi mire, eram doi oameni care voiau să-şi spună... că nu doar îşi aparţin, ci se aleg.
Pe fundal, fereastra lăsa să intre un pic de lumină albastră de noapte, iar sunetul distant al valurilor ne amintea de plajă. Dar în apartamentul acela era doar el și eu.

-Magnus?
-Da, Beast?
-Promiți că urmează şi „diminineaţa"?
El a râs. -Mă ţin de cuvânt.
Şi atunci am închis ochii şi m-am lăsat să simt. Sacoul lui aluneca, inelul meu pulsa ușor, şi inima mea? Era acasă."