Incredere

In jurul meu era o multime de lume,ei se considerau prietenii mei.Eu nu mai consideram pe nimeni prieten,pentru ca avusem incredere oarba in oamenii,credeam ca daca sunt sincera si ei la randul lor vor fi sinceri cu mine,insa nu era asa,toti aveau interese ascunse,insa eram o copila pe atunci si nu stiam sa fac diferenta prea bine intre bine si rau.Toti oamenii pe care ii cunosteam, toti mi se pareau draguti,sufletisti si de treaba, insa nu erau asa cum voiau sa para doar se prefaceau ca-sa isi indeplineasca interesele..intalneam fete si baieti care se imprieteneau cu mine doar ca sa afle anumite lucruri despre alte persoane pentru ca ma vedeau o fire prietenoasa,care incercau sa ma manipuleze sa fac cum vor ei.Dupa ce isi indeplineau interesele nici nu mai vorbeau cu mine,iar apoi ma tratau ca pe o straina.Ei spuneau ca atunci cand am o problema sa aplez la ei,le-am cerut ajutorul de cateva ori, insa dupa ce nu am mai vorbit o perioada de timp, le spusesera si altor persoane de problemele mele,pareau genul acela de persoane de incredere,insa credeam ca toata lumea e de incredere si credeam ca le pasa cum imi pasa mie de problemele altora,credeam ca toata lumea e asa cum pare, dar ramaneam uluita de sufletul unora,erau atat de rai,se hraneau cu rautate,erau atat de egoisti,multi voiau sa isi mareasca bogatiile prin orice scop,erau in stare sa calce si pe cadavrele altora pentru bani,dar prea putini voiau sa isi mareasca bogatiile sufletului,prea putini isi doreau doar sanatate si fericire,multi aspirau doar la bogatii,atat de sarace aveau sufletele.In conluzie problemele nu se destainuie oricui,iar oameni cu suflet buni au ramas putini,deci nu va mai bateti joc de cei care sunt diferiti pentru ca orice rau se va intoarce o data si o data.