Jurământul de Sânge

Orașul nu dormea niciodată. Doar își ascundea păcatele mai bine după miezul nopții.

Ploua rece peste străzile luminate de neoane, iar sângele de pe asfalt dispărea încet printre crăpăturile trotuarului, ca și cum orașul era obișnuit să înghită morți. În lumea asta, nimeni nu supraviețuia fără un preț.

Iar el era prețul.

Michael Corleone nu intra niciodată într-o încăpere fără să schimbe aerul din ea. Bărbații tăceau când îl vedeau. Femeile evitau să-l privească prea mult. Nu pentru că le era frică... ci pentru că pericolul avea chip frumos, iar el îl purta ca pe un costum croit perfect.

Rece. Nemilos. Întocmai ca un glonț tras direct în inimă.

Se spuneau multe despre moștenitorul imperiului Corleone. Că și-a ucis primul om la șaisprezece ani. Că nu iubește pe nimeni. Că își îngroapă dușmanii cu mâinile lui.

Dar nimeni nu știa adevărul.

Până când ea a apărut.

Denisa Demons nu avea ce căuta în clubul acela în noaptea aceea. Nu în rochia ei albă, prea inocentă pentru locul plin de fum, alcool și bărbați care zâmbeau cu arme ascunse sub sacouri.

Și cu siguranță nu trebuia să-l privească pe Michael Corleone direct în ochi.

Pentru o secundă, muzica a dispărut.

Lumea s-a oprit.

Iar felul în care el s-a uitat la ea a semănat mai mult cu o condamnare decât cu o întâlnire.

În clipa aceea, Denisa n-a înțeles că tocmai intrase într-o lume din care nimeni nu pleca neatins.

Și că bărbatul care o privea din întuneric avea să-i distrugă viața...
sau să devină motivul pentru care ar fi fost în stare să ardă lumea întreagă.