Ultima casă

Ani la rând am crezut că iubirea este o destinație.
Un om.
O promisiune.
O ușă care, într-o zi, avea să se deschidă.
Am alergat prin case construite din speranțe, am locuit în camere pline de dor și am rămas prea mult timp în locuri care îmi cereau să mă pierd pentru a fi iubită.
Am trecut prin Casa Morții, unde am îngropat versiuni ale mele care nu mai puteau supraviețui.
Prin Casa Umbrelor, unde am învățat să privesc în ochi tot ceea ce mă urmărea.
Prin Casa Dorinței, unde am confundat foamea inimii cu iubirea.
Prin ruine, prin tăceri, prin despărțiri și prin toate locurile în care am lăsat bucăți din sufletul meu.
Până când am înțeles un adevăr simplu și dureros:
Nu căutam iubirea.
Căutam acasă.
Iar casa pe care o căutam nu se afla în brațele nimănui.
Se afla în mine.
Ultima Casă este o călătorie literară despre iubire, pierdere, traumă, supraviețuire și vindecare. O poveste spusă prin metafora caselor în care locuim de-a lungul vieții și pe care, uneori, trebuie să le părăsim pentru a ne găsi pe noi înșine.
Pentru toți cei care au iubit până la uitare.
Pentru cei care au rămas când ar fi trebuit să plece.
Pentru cei care încă învață că acasă nu este un loc.
Este o întoarcere.
La tine.