O colecție de poezii scrise din colțurile cele mai fragile ale sufletului meu. Versuri despre iubire, pierdere, frică și speranță, văzute prin ochii unei persoane care simte totul prea intens. Dacă ai simțit vreodată că emoțiile te copleșesc, poate te vei regăsi aici.

Pentru cei care celebrează nu doar existenţa, ci şi absenţa. © 2026 Dav Alexandra

Obsesie. Anxietate. Dragoste. Depresie

Aceasta este o colecție de poezii despre tot ce rămâne nespus. Despre iubiri care au fost prea mult. Despre oameni care au fost prea puțin. Despre timp, flori, stele și tăceri care apasă. Fiecare poem e o noapte. Fiecare noapte are o întrebare. Și fiecare întrebare caută un răspuns care nu vine.

In acesta carte vreau sa reprezint ce este sa iubesti un om, sa-l adori, sa-l admiri, dar mai ales sa nu il lasi sa sufere

Tot ceea ce îmi doream era să fiu ascultată, dar mereu mă alegeam cu răspunsuri negative, câteodată chiar și cu indiferență. Așa că am început să scriu. În versuri mi-am așezat durerea, speranțele, dezamăgirile și visele pe care nu aveam curajul să le rostesc cu voce tare. Fiecare poezie este o bucată din mine, o confesiune sinceră a unei inimi care a învățat să transforme lacrimile în cuvinte. „Poezii scrise din suflet" este povestea unei fete care nu a renunțat să simtă, chiar și atunci când lumea părea să nu o înțeleagă. Este despre puterea de a te regăsi prin scris și despre curajul de a-ți spune adevărul, chiar și atunci când doare. Pentru că, uneori, atunci când nimeni nu te ascultă, hârtia devine cel mai sincer prieten.

Volum de poezii "În versul cel nemuritor, Se-ascunde-o lume de culoare Şi cum e vântul călător, Aduce-n zbor numai splendoare! Şi dintre-atâtea scrise rânduri, Sublim, se naşte-o poezie Fixată-ntr-un tablou de gânduri, Un Univers de măreție! Doar arta cheamă artă, Atrăgând spre nemurire, Nu-i nicidecum idee moartă, Când se pierde-n preamărire! Strofa-nchide tot, ermetic, Vise lungi şi-adevărate, Cuprinzând suflu poetic, Printre rime parfumate!" -Suflu poetic, @MihaelaMya-

"V-am povestit la prezent, dar am trăit la absent și am plătit cu trupul, Viața e o poezie, mai grea sau mai ușoară, ce nu se-nvață pe dinafară, ci se descoperă pe dinăuntru."

Durerea a fost transformată în artă, în poezii, prin strofe și versuri.

Urmele mele-nsângerate rămân unde sunt puse, Ca mărturia sufletului meu să stea-n istorii, Ca multele dureri ce am lăsat nespuse, Să se ascundă-n umbra nefericitei glorii. ( "Glorios" din volumul " Despre orice... Altceva ")