Mă sting

Mă debusolează starea monotonă a fanteziei mele creatoare. Ca să fiu artist trebuie să lupt cu știința și chiar să îi gasesc contraargumente dar, ce să fac atunci când în inima mea s-a instalat ceața? Asta nu mai e știință, e sentiment. Încerc să aflu cum pot trece dincolo de vise prin alte modalități. Cele ilegale nu mă definesc iar cele clasice, sunt un clișeu.
-Tu ești motivul meu, eu sunt geniul tău. Ne potrivim pentru că suntem diferiți, uneori total opuși în trăiri dar mereu acolo, pentru altcineva, lăsând la o parte egoismul și orice impediment care ar putea interveni între...
-Auzi? Mă întrerupe dându-mi șuvița de păr de pe buza inferioară. Noi nu suntem așa. Tu îți dorești să creezi în timp ce eu, eu să fiu produsul. Iți dorești să mă domini, să mă definești prin trăsături care nu au nici măcar o legătură cu mine, cu cel pe care l-ai cunoscut odată. Mă schimbi pentru că ești singura mea slăbiciune dar nu uita...sunt bărbat.
-Accepta-mă așa cum sunt! îi șoptește amuzată de fraza neobișnuit de lungă pe care i-a spus-o iubitul ei.
- înceacă să îl uiți, nu vreau sa fiu el.
-Dar te iubesc...
-Iar te minți! Iubito, ești falsă...