Mama - Denisa - Wattpad

Mama

Reads 45
Votes 3
Parts 1

Reads 45
Votes 3
Parts 1

Ea,este ceva frumos
E un cantec luminos,
E un inger pe pamint
Mult mai drag si mult mai sfant.


Ea m-a invatat de mica,
Sa fiu buna si voinica
Sa merg, eu tot mai departe,
Sa invat mai multa carte


Si acum eu ma mandresc
Ca notele mele cresc.
Eu n-o voi dezamăgi, 
Eu mereu o voi iubii!!!All Rights Reserved

Table of contents

Mama
Sat, Jul 18, 2015

1 part

Mama
Sat, Jul 18, 2015

Sign up to add Mama to your library and receive updates

or

Content Guidelines

You may also like

În petale de timp by Ymira03

Timpul? Dacă ne întrebăm ce este și cum poate fi definit, atunci răspunsul cel mai la îndemână ar fi acela că nu îl putem vedea, atinge, mirosi sau auzi, decât dacă nu vorbim despre un ceas. Timpul doar se simte... și încă cum! Când ne grăbim, zboară ca vântul, când ne temem, pierduți printre atâtea gânduri, momentul așteptat întârzie să apară, ori poate când suntem binecuvântați cu un zâmbet pe chip, timpul se pierde parcă în neant, devenind numai un vag amănunt al vieții noastre. Timpul este singurul care cunoaște toate poveștile noastre, este singurul care ne-a privit în momente cruciale sau poate ne-a răpit clipele de care încercam cu atâta disperare să ne prindem. Tot el este cel care ne-a vindecat răni sau ne-a îngropat amintiri. Oricum am privi timpul, o poezie îl poate cuprinde mai bine decât orice gând. Astfel, las printre aceste pagini, frânturi din ceea ce fiecare dintre noi numește timp, frânturi din ceea ce noi simțim și de ale cărui aripi ne lăsăm purtați până când, în sine, va deveni numai o amintire.

Versurile Inocentei by Japn10

Poezii făcut de my sisi

Din Pasiune Pentru EA by waltercurelea

O serie de poezii romantice ce te vor face să interacționezi cel puțin cu o parte din trecutul tău, dacă nu chiar, cu prezentul. Poeziile sunt scrise pentru EA și o descriu doar pe EA în universul în care iubirea nu mai e ce a fost, în care iubirea e doar o formă conjugală a cuvântului interes și dorința de a nu te plictisi.

Versuri în vene... by iamadelineeeee

O lume unde durerea e stăpână peste tot... unde ea e singura care îți pune piedici... o lume din care mă desprind eu.. o lume în versuri, a imaginației și a speranțelor moarte...

Compune mama by lunaUwU226

Poezie by StefanSvs

Șoapte ale Inimii by Vixen_E

Poezii pe placul tuturor!

Viii solitari by riverlync

poezie despre procesul unei morți pe timp de toamnă

Mini Poeziile Sufletului by salvatorealeale

Aici am sa scriu poezii făcute de mine în care poate se regasesc și alți oamenii.Dar în primul rand am scris pentru mine deoarece scriu lucrurile pe care nu pot sa le spun cu voce tare. Va rog sa ma scuzați pentru greșeli!

Cuvinte puse pe hartie by MelissaMiha23

Am ales sa îmi pun sufletul,sentimentele și trăirile pe hârtie.Aceasta este lumea mea,momente de neuitat prin poezie.

You may also like

Slide 1 of 10

În petale de timp cover

Versurile Inocentei cover

Din Pasiune Pentru EA cover

Versuri în vene... cover

Compune mama cover

Șoapte ale Inimii cover

Viii solitari cover

Mini Poeziile Sufletului cover

Cuvinte puse pe hartie cover

În petale de timp

Timpul? Dacă ne întrebăm ce este și cum poate fi definit, atunci răspunsul cel mai la îndemână ar fi acela că nu îl putem vedea, atinge, mirosi sau auzi, decât dacă nu vorbim despre un ceas. Timpul doar se simte... și încă cum! Când ne grăbim, zboară ca vântul, când ne temem, pierduți printre atâtea gânduri, momentul așteptat întârzie să apară, ori poate când suntem binecuvântați cu un zâmbet pe chip, timpul se pierde parcă în neant, devenind numai un vag amănunt al vieții noastre. Timpul este singurul care cunoaște toate poveștile noastre, este singurul care ne-a privit în momente cruciale sau poate ne-a răpit clipele de care încercam cu atâta disperare să ne prindem. Tot el este cel care ne-a vindecat răni sau ne-a îngropat amintiri. Oricum am privi timpul, o poezie îl poate cuprinde mai bine decât orice gând. Astfel, las printre aceste pagini, frânturi din ceea ce fiecare dintre noi numește timp, frânturi din ceea ce noi simțim și de ale cărui aripi ne lăsăm purtați până când, în sine, va deveni numai o amintire.