Printre galaxii

[„Printre galaxii rămâne one-shot până când voi găsi o continuare care să îmi placă.]
„- Cât? Cât timp a trecut? vocea Clarei arăta cât de aproape era de plâns. Câți au mai fost în locul meu?
- 300 de ani. Will a mers cu mine, răspunse Maddox trecându-și mâna prin păr și făcând un semn către băiatul de lângă el.
Prima lacrimă i-a scăpat înainte să realizeze.
- De câte ori mi-ai uitat numele?
- Nu te-am uitat niciodată, Clara Wright.
Un zâmbet trist i-a înflorit pe chip.
- Corect. Însă ai încercat.
- Normal că am încercat. Amintirile pot fi dureroase.
Zâmbetul, deja forțat i-a pălit precum o stea ce se apropia de apogeul existențial într-o galaxie.”