Cara si aventurile ei

Cara si aventurile ei

  • WpView
    Reads 151
  • WpVote
    Votes 17
  • WpPart
    Parts 6
WpMetadataReadOngoing
WpMetadataNoticeLast published Sat, Aug 1, 2015
Cara, o fata dintr-o familie obisnuita era considerata o ciudata, deoarece pretindea ca vede si aude fantomele din mlastina din apropierea casei ei. Intr-o zi s-a hotarat sa se duca sa investigheze... si atunci s-a intamplat lucrul care i-a schimbat viata: l-a vazut... O fantoma chipesa, de varsta ei, tot cam 16 ani, se apropie usor de ea si se prezenta ca fiind William. Cara era socata nu stia daca visa, dar chiar si asa, totul parea prea real pentru a fi un simplu vis. William se apropie usor de ea si ii incepe sa ii spuna istoria lui, cum de ea il putea vedea. Secretul era ca...
All Rights Reserved
Join the largest storytelling communityGet personalized story recommendations, save your favourites to your library, and comment and vote to grow your community.
Illustration

You may also like

  • Ochii de gheață din adâncul zăpezii
  • Elin
  • ~Prințesa si Mafiotul ~
  • Din Prostie In Poveste - Cum Sa Strici Tot Si Sa Pari Ok
  • El Silencio de Madrid
  • LUPII DE NOAPTE. Cronicile Taberei Kazdin, vol. 1
  • You are mine//J.JK//
  • VULTURII MĂRILOR. Cronicile Taberei Kazdin volumul 3
  • Thalas: Căpitanul nimănui
  • A House of Second Chances

"Un foșnet de zăpadă călcată m-a făcut să-mi țin respirația. Am privit înspre marginea pădurii și l-am zărit. Era fința. Nu se ascundea de data asta, nu încerca să se piardă în umbre. Stătea drept, cu mantia albă fluturându-i în jur, ca și cum chiar vântul s-ar fi înclinat în fața lui. Ochii lui... îmi străpungeau sufletul. Am făcut un pas, apoi altul, coborând scările cabanei. Știam că ar trebui să trezesc pe cineva, să nu fiu singur, dar ceva mă împingea înainte. Parcă mă chema. Parcă legătura dintre noi exista cu mult înainte ca eu să pășesc în pădurea asta. -Cine... cine ești? am întrebat, vocea mea tremurând ca o frunză prinsă între furtuni. El nu a răspuns. Doar a ridicat o mână, iar în palmă s-a strâns fulg după fulg, până când zăpada a devenit o sferă străvezie, luminoasă, ca un ciob de cer înghețat. Mi-a arătat-o, și pentru un moment am avut impresia că văd ceva în ea - umbre de chipuri, ziduri de gheață, un secret ce pulsa în adâncul pădurii."

More details
WpActionLinkContent Guidelines