Aventurile lui Ãla

O mică introducere în lumea lui Ăla...

Cică demult tare în ţara noastră, acolo mai la sud trăia unu și îi merse vestea că nu are nume, nu are rușine, nu are pe nimeni, nu are frică și așa mai departe… apoi să zice că avea puţin păr pe cap totuși și ăla era negru fără pic de fir alb, apoi mai avea şi o pereche de ochi destul de holbaţi, un nas perfect, umbla cam nebărbierit și spre satisfacţia lui avea toţi dinţii în gură… degetele îi era groase și prinse bine de palmele sale ce păreau bine lucrate, că bag’samă o muncit și el la viaţa lui. Era de înălţime medie și apoi ce să vă mai zic… aa, să nu uit că era să uit să spun vouă că ăstă era tare sprinten și apoi cum să nu fie că abia de avea către treizeci de primăveri… era văzut de oameni ca un bărbat oarecum chipeș – în special de femei! Vara umbla desculţ, cu pantaloni tăiaţi de la genunche-n jos și o cămeșă fără mâneci iar iarna cu cizme de piele, pantaloni groși deăia cum erau pe vremuri și ditamai paltonul cu nuanţe verzui, ciordit de prin armată – că el zicea că la primit cadou de la superioru’ lui – o făcut armata acolo la curba Carpaţilor unde e frig și vara.

Ei bine, omu’ nostru era simplu și trăia de pe o zi pe alta, dar umblă vorba că o ducea tare bine și asta datorită harului dat de la Dumnezeu, căci altfel nu ști nimenea cum naiba îi umbla atâta gura… techeteche tacataca becebece… întruna vorbea și făcea cum făcea și se descurca. Amu nu știu eu tare multe de ăsta despre care vă zic amu ni, dar câteva povești așa din auzite tot am să vă spun… faceţi liniște, terminaţi-vă ţigareta, mâncarea sau mai știu eu ce ocupaţie aveaţi acuma și ascultaţi ce urmează, căci sincer vă șoptesc – dastea nu aţi mai auzit niciodată și poate nici nu o să mai auziţi !

Cuvintele adoră să te joci cu ele! :))) “Lectură faină ţărănuşi mei” Ăla