Veșnicul întuneric
- Reads 222
- Votes 5
- Parts 9
MatureOngoing32m
Last published Sun, Jun 1, 2025
"Nu aș dori nimănui să ajungă acolo unde am ajuns eu.Aici viața se termină acum ori niciodată".A spus Will Mckenzie,stând așezat lângă o stâncă în fața unui rug.Zburând in Canada a dat de o furtună geo-magnetică împreuna cu al 2-lea pilot Richard,care l-a facut sa piardă controlul și să cadă,in timp ce Richard a reușit să sară cu parașuta.De aici și se începe aventura sau mai degrabă supraviețuirea într-un loc părăsit si foarte misterios,unde pericolul te așteaptă la fiecare pas.
All Rights Reserved
Join the largest storytelling communityGet personalized story recommendations, save your favourites to your library, and comment and vote to grow your community.
You may also like
La Saga degli Eroi
I maghi presenti nella stanza si agitavano, continuando a strusciare sederi e gomiti sulle sedie in avorio mentre fissavano la porta chiusa. Clarion rimaneva in disparte, mimetizzato tra le ombre vicino al muro. Approfittò della pausa per rimboccarsi le maniche della divisa rossa e blu che indossava. Stava sudando: le finestre chiuse rendevano l'aria afosa e stantia e il profumo dell'incenso lo nauseava, ma probabilmente aveva un odore migliore rispetto alla puzza che copriva. Quei maghi stavano chiusi lì dentro da ore; avevano mangiato, bevuto e litigato a lungo. Un vecchio stregone lo fissò e sollevò il calice. Clarion prese una caraffa e accorse per riempirlo, poi chinò la testa. «La Trama Arcana sta passando un brutto periodo, ragazzo» le dita del vecchio stregone affondarono nel braccio di Clarion «ma non dovresti servire al Consiglio dei Saggi senza un abito della tua taglia.» «Mi spiace. Provvederò quanto prima.» Si guardarono per alcuni istanti. Lo stregone strizzò le palpebre, quindi ruttò: l'alito sapeva di vino acido. Clarion trattenne il disgusto, fissando il vecchio che borbottava irritato. La porta si aprì. Sguardi imbarazzati e silenzio accolsero l'uomo che entrò nella stanza: si poteva perfino sentire il fruscio della tunica del nuovo venuto.Complete
Eternidade || Terra 8 || Porkinbr x S/N
S/N corria entre as árvores do jardim, fugindo em desespero dos anjos. Ela sabia do plano de assassinato ao presidente de Terra 8. Porkinbr estava tentando usurpar o direito de governante daquele paraíso utópico. Infelizmente S/N chegou no exato momento que Porkinbr contava seu plano maléfico para Koskizin, seu anjo mais do que fiel. S/N grita sentindo seu moletom sendo puxado para trás com força, fazendo cair de bunda no chão. Ela fecha os olhos pelo impacto sofrido, um gemido de dor saiu pelos lábios trêmulos. S/N abre lentamente os olhos ao sentir o vento frio bater em seu rosto pálido pelo medo. Em sua frente estavam os três anjos, os mensageiros e protetores do Terra 8; - Não me matem por favor, eu prometo que não vi nada. Eu não digo para ninguém sobre o plano, por favor! - S/N implora juntando as mãos, as lágrimas transbordam de seus olhos. Mas os três ignoram, saboreando em silêncio o desespero da moça. - Muito bem, meus anjos! Let's go! - a voz expressiva arrepia a pele de S/N, a moça congela levantando a cabeça. Porkinbr abaixa a cabeça, flutuando por cima do quarteto. O óculos de Sol desliza para a ponta do nariz, revelando os olhos escuros rodeados de insanidade e desejos. - Acha mesmo que pode fugir do deus da Terra 8, S/N? Seria perda de tempo matar alguém tão importante como você...Koskin, leve-a para a prisão de 100 camadas e certifique-se que ela fique quieta. Koskizin acena com a cabeça, guardando o machado de netherite no bolso do uniforme do exército. As asas batem suavemente, bagunçando o cabelo de S/N. A moça levanta, as pernas trêmulas. Seu cérebro estava ordenando para correr, mas seu corpo estava congelado de medo. Porkinbr desce lentamente até que seu tênis branco toque no chão de grama. Ele estende a mão dominante, acariciando a bochecha manchada de lágrimas da moça. - Não chore, você não precisa de mais ninguém...só do seu deus, minha deusa. ~°•°~ Início: 31/10/2025 Finalizado: -![Boboiboy : Hero Elemental [Eng version]](https://img.wattpad.com/cover/353907158-256-k921082.jpg)
Boboiboy : Hero Elemental [Eng version]
This story was made after Boboiboy movie 2. Make sure you have watched all the seasons of Boboiboy and the movie... All the characters from Monsta except the names of the characters that are not in Monsta are just made up by the author Mirin. After Boboiboy successfully defeated Retak'ka. He needs to rest while his friends need to go on a mission. But, an evil alien took the opportunity to kidnap Boboiboy. And Boboiboy has met someone from whom they have been separated for years* If you want to know what happened... Please read until the end
Chroniques d'un lever de soleil
Mais au fait...Qui est Echo de Soleil ? C'est un félin d'un naturel aussi froid que le désert dans lequel il vit est chaud. Bien qu'impassible la plupart du temps, chacun sait que la colère enflamme rapidement ses prunelles glacées lorsque l'on exécute ses ordres à la légère ou de façon imparfaite. De nature peu avenante, ses amis sont aussi rares que précieux à ses yeux. Il se contente de diriger son Clan avec une rigueur et un souci du détail qui ne lui font jamais défaut. Echo de Soleil ne cherche pas à s'attirer la sympathie de quiconque. Seule compte pour lui la sécurité de sa tribu. Rien ne prédisposait Petit Soleil, ce chaton craintif et timide, à devenir le chef flegmatique et orgueilleux qui dirigea le Clan du Zénith durant de nombreuses lunes. Pour appréhender cette évolution des plus inattendues, laissez-vous entraîner sur les chemins tortueux qui ont conduit Echo de Soleil à la tête de son Clan. Comment ce jeune chat apeuré par la vie s'est-il mué en l'un des félins les plus froids et intransigeants de son époque ? Dans le désert, les mirages sont monnaie courante. ☀️🌵 N.B : J'ai choisi volontairement de restreindre au maximum le cadre de ce récit afin de ne pas risquer de créer des incohérences avec d'autres éléments déjà en place. Il serait également logique qu'apparaissent les parents de certains membres du Clan du Zénith durant la Génération 2, ou même des OC eux-mêmes, mais pour plus de facilité, la majorité des personnages dont il sera fait mention ici seront des PNJ. Bonne lecture!Complete
Ce ne leagă
"Te am cunoscut te am placut iar apoi te am pierdut...'' Poate ca uneori unele persoane nu sunt facute sa fie impreuna sau poate nu este timpul in cazul meu a fost persoana potrivită doar ca timpul a decis ca nu mi l va mai da niciodata. "Ce ne leagă " Într-un orășel uitat de lume, unde amintirile se ascund în fiecare colț de stradă, doi oameni legați de un trecut imposibil de uitat se regăsesc. El, bântuit de deciziile pe care le-a luat. Ea, prinsă între dorința de a fugi și teama de a pierde ceva ce nu știa că încă există. O poveste despre șanse pierdute, despre regăsire și despre cum timpul nu vindecă totul, dar uneori îți dă ocazia să repari ce ai crezut pierdut pentru totdeauna.Complete
Tăcerea Micului Lup
~Unele răni urlă. Altele învață să tacă.~ Orașul Ankora a trăit ani întregi sub umbra unui conflict pe care nimeni nu îl mai rostește cu voce tare. Un război care a transformat loialitatea în sânge și iubirea în armă. Atât de violent, încât până și pădurea pare să-și amintească de el. Cei care au fost martori spun că totul s-a terminat. Mint. Când cea mai bună prietenă a Rayei dispare fără urmă, liniștea orașului începe să se destrame. Poliția caută răspunsuri. Ea caută adevărul. Iar adevărul nu stă niciodată la lumină. În încercarea de a o găsi, Raya pătrunde într-o lume unde frica vorbește, iar regulile sunt scrise în sânge. Acolo îl întâlnește pe Diego Rivera. Un bărbat care nu ar trebui să existe. Un bărbat care știe prea multe. Un bărbat care nu vine să salveze. Dar pe măsură ce trecutul începe să iasă la suprafață, Raya descoperă că unele războaie nu se termină niciodată cu adevărat. Doar își aleg alte victime
HERO'⚡︎ BODYGUARD ▌ᴮᵒᵇᵒⁱᵇᵒʸ ˣ ᶠ!ᴿᵉᵃᵈᵉʳ ⌖₊
/̵͇̿̿/'̿'̿ ̿ ̿̿ ̿̿ ̿̿ ⠀.𖥔 ݁ ˖ ⌖ ₊ ⠀ /̵͇̿̿/'̿'̿ ̿ ̿̿ ̿̿ ̿̿⠀⊹ 𖥔 ⌖ ~» Her duty was to ᴘʀᴏᴛᴇᴄᴛ ʜɪᴍ, and yet, somewhere along the way, ꜱʜᴇ ꜰᴇʟʟ ꜰᴏʀ ʜɪᴍ. ☾ ♡ 𖤓 SPOILERS BELOW ! READER INSERT ! - NAMED READER ! Everything in this story except for Kya, Techbot and parts of the plot in this story (Boboiboy Galaxy & Mechamato) belongs to MONSTA! I do not own any characters in Boboiboy Galaxy & Mechamato! The cover was edited by me but credits to the artist in Pinterest! This is just for fun.
𝐀𝐖𝐄𝐒𝐎𝐌𝐄, ᴮᵒᵇᵒᶦᵇᵒʸ ᴳᵃˡᵃˣʸ
❛ 𝓐𝐖𝐄𝐒𝐎𝐌𝐄 ❜ ୨୧ 𝖡𝗈𝖻𝗈𝗂𝖻𝗈𝗒 𝖿𝖺𝗇𝖿𝗂𝖼 ⋆✦₊ ˚⊹ ꕤ ── 𝖂𝖊𝖑𝖈𝖔𝖒𝖊 𝖙𝖔 𝖙𝖍𝖊 𝖘𝖍𝖔𝖜 𝖔𝖋 𝖙𝖍𝖊 𝖈𝖊𝖓𝖙𝖚𝖗𝖞, 𝕴𝖘𝖓'𝖙 𝖎𝖙 𝖒𝖆𝖌𝖎𝖈𝖆𝖑? 𝕴 𝖌𝖚𝖊𝖘𝖘 𝖘𝖔 . ❜ ────────── ୨୧ ────────── જ⁀➴ ( 𝕴𝙣 𝖂𝙝𝙞𝙘𝙝 ) ⋆˚𝜗ৎ˚˖ ━━ [𝗡𝗮𝗺𝗲] 𝗮𝗻𝗱 𝗵𝗲𝗿 𝗰𝗼𝗺𝗺𝗮𝗻𝗱𝗲𝗿 𝗮𝗿𝗲 𝗯𝗲𝗶𝗻𝗴 𝗰𝗵𝗮𝘀𝗲𝗱 𝗯𝘆 𝘀𝗽𝗮𝗰𝗲 𝗽𝗶𝗿𝗮𝘁𝗲𝘀 𝗮𝗻𝗱 𝗵𝗲𝗿 𝗰𝗼𝗺𝗺𝗮𝗻𝗱𝗲𝗿 𝗵𝗮𝘀 𝗻𝗼 𝗰𝗵𝗼𝗶𝗰𝗲 𝗯𝘂𝘁 𝘁𝗼 𝗰𝗮𝗹𝗹 𝗵𝗶𝘀 𝗼𝗹𝗱 𝗳𝗿𝗶𝗲𝗻𝗱 𝗳𝗿𝗼𝗺. ❜୨୧⋆｡˚ ────────── ୨୧ ────────── ❛ 𝕾𝐭𝐚𝐭𝐮𝐬 ❜ : ᴄᴏᴍᴘʟᴇᴛᴇᴅ ❪ ©-𝑯𝑨𝑳𝑰𝑿𝑹𝑰𝑨𝑯- ❫ ── do not copy, translate, and take inspiration without permission.Complete
![Langit Senja [BBB FanFic]-HIATUS‼️](https://img.wattpad.com/cover/403315809-256-k160913.jpg)
I maghi presenti nella stanza si agitavano, continuando a strusciare sederi e gomiti sulle sedie in avorio mentre fissavano la porta chiusa. Clarion rimaneva in disparte, mimetizzato tra le ombre vicino al muro. Approfittò della pausa per rimboccarsi le maniche della divisa rossa e blu che indossava. Stava sudando: le finestre chiuse rendevano l'aria afosa e stantia e il profumo dell'incenso lo nauseava, ma probabilmente aveva un odore migliore rispetto alla puzza che copriva. Quei maghi stavano chiusi lì dentro da ore; avevano mangiato, bevuto e litigato a lungo. Un vecchio stregone lo fissò e sollevò il calice. Clarion prese una caraffa e accorse per riempirlo, poi chinò la testa. «La Trama Arcana sta passando un brutto periodo, ragazzo» le dita del vecchio stregone affondarono nel braccio di Clarion «ma non dovresti servire al Consiglio dei Saggi senza un abito della tua taglia.» «Mi spiace. Provvederò quanto prima.» Si guardarono per alcuni istanti. Lo stregone strizzò le palpebre, quindi ruttò: l'alito sapeva di vino acido. Clarion trattenne il disgusto, fissando il vecchio che borbottava irritato. La porta si aprì. Sguardi imbarazzati e silenzio accolsero l'uomo che entrò nella stanza: si poteva perfino sentire il fruscio della tunica del nuovo venuto.
More detailsContent Guidelines