Dar dacă a fost mereu invers? Dacă femeia este negrul din sufletul bărbatului și bărbatul este albul din sufletul femeii? Dacă era diferit de cum scria în cărți? Iubirile copilăriei s-au dus. „Nu am avut timp să îi spun cât de mult am ținut la el, nu am avut timp, mai aveam nevoie de timp. Și am fost doar prieteni. De la înmormântare, mi-am jurat." A jurat. Dar ce a jurat? Că sângele criminalului va curge pe mâinile ei. Hope mai avusese nevoie de timp. Dar totul a dispărut. Ea s-a înfundat în goliciunea sa, a rămas singură, Damon nici nu știa de existența ei până în acea noapte când a râs de ea. „Nu poate omorî nici măcar o muscă." S-a îndrăgostit de ea pentru că a omorât pe cineva pentru el? Este iubire? Nu. Nu de asta s-a îndrăgostit de ea. Păcatele tatălui său l-au urmat, așa cum poate și păcatele lui le vor urma viața copiilor săi. Acum o are pe Hope, să își împartă împreună păcatele, să își lingă împreună rănile. Apoi să plece. Departe, de tot și de toate. Împreună. Mii de mulțumiri pentru copertă lui @Niko308